IPN a publicat pe 23 octombrie OP-ED-ul cu titlul: „Rusia, naționalismul din Europa și Moldova”, semnat de politologul Dionis Cenușa. În analiză se menționează că, după 60 de ani de pace și prosperitate, Europa revine la o problemă veche – naționalismul secesionist. Chiar dacă acesta nu a putut fi tratat până la capăt, datorită proiectelor de coeziune și dezvoltare regională, a promovării diversității și a coexistenței multiculturale, nivelul acestuia a fost menținut la proporții tolerabile pentru funcționarea normală a democrațiilor europene în cadrul Uniunii Europene. Rusia vede în renașterea naționalismului în Europa beneficii geopolitice și economice. Prin filiere populiste și/sau anti-europene, eforturile rusești sunt de a slăbi UE. Orice formă de destabilizare a UE constituie pentru Moldova o provocare majoră, cu efecte imprevizibile pentru dezvoltarea și chiar de securitatea țării. Autorul menționează că renașterea retoricii naționaliste în interiorul UE denotă că atât statele membre cât și proiectul european trec printr-o criză profundă și de durată, care necesită o diagnosticare și tratament urgent. Cauzele se ascund într-o relaxare a democrațiilor naționale și în complacerea partidelor tradiționale, dar și a eurocraților, încurajată de percepția vizavi de UE drept proiect etern. În analiză se mai spune că victoria naționalismului asupra proiectului european este în detrimentul planului de democratizare și modernizare a Moldovei. Euroscepticismul la nivel european este o sursă de regres în realizarea reformelor în țările din vecinătate, deoarece reduce vigilența și puterea condiționalităților. La fel de negativă este însă și mimarea unei dedicații pro-europene pentru reforme, integral sau parțial folosită pentru monopolizarea puterii politice. Deși sustenabilitatea vectorului european al Moldovei depinde, în primul rând, de integritatea forțelor politice din țară, însăși existența vectorului poate fi sub semnul întrebării odată cu răspândirea de neoprit a naționalismului eurosceptic în UE. Citește mai mult…
xxx
Trei săli dotate cu softuri de ultimă generație au fost deschise la Universitatea Tehnică a Moldovei, cu suportul financiar al programului Uniunii Europene „Erasmus+”. UTM a contribuit cu 600 de mii de lei. Dumitru Ciorbă, șeful Departamentului Ingineria Software și Automatică din cadrul Facultății de Calculatoare, Informatică și Microelectronică (FCIM), a spus că cei 50 de studenți selectați pentru noul program de studii „Inginerie Software” au susținut două teste, la engleză și matematică. Programul este semestrial. Având un calculator personal, studenții pot merge în una din sălile cu acces la surse moderne de învățare, se conectează la un soft și pot studia, cerceta, participa la schimburi de informații, conferințe online etc. Noul program de studii oferă studenților posibilitatea de a alege calea și locul unde să învețe. De sine stătător, fără prea mulți profesori, își aprofundează cunoștințele în domeniul pe care îl studiază, în baza curricumului. Viorel Bostan, rectorul UTM, a spus că ingineria software este la ziua de astăzi un domeniu solicitat pe piața IT. Asigurarea unui învățământ de calitate, care să răspundă necesităților pieței muncii, și îmbunătățirea metodelor de studii sunt prioritățile administrației UTM. Citește mai mult...
xxx
Șase universități din Republica Moldova au pus în aplicare, de la 1 septembrie, o nouă metodă de predare-învățare, bazată pe problemă (PBL). Este o metodă centrată pe student, pe lucrul individual, cu mai puțină teorie, în care profesorul își asumă rolul de mentor. În toate cele șase instituții de învățământ au fost deschide săli dotate cu tehnologii moderne, unde studenții, selectați prin concurs pentru acest proiect, pot merge să studieze fără a frecventa orele. Cele șase universități implicate sunt: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Implementarea noii metode de predare-învățare este parte a programului Uniunii Europene „Erasmus+” și a fost lansată în 2015. Bugetul proiectului este de peste un milion și jumătate de euro. Citește mai mult…
xxx
Metoda de predare-învățare, bazată pe probleme (PBL), implementată la câteva specialități din cadrul a șase universități din Republica Moldova, trebuie extinsă la nivelul întregului sistem de învățământ, pentru a-l racorda la cerințele pieței muncii. Opiniile au fost expuse de către reprezentanții instituțiilor de învățământ universitar, care au pus în aplicare, de la 1 septembrie, metoda PBL, centrată pe student, pe lucrul individual, cu mai puțină teorie, în care profesorul își asumă rolul de mentor. Universități implicate sunt: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Larisa Bugaian, prorector UTM, a spus că trecerea la metoda PBL este o cerere din partea societății. Dânsa susține că învățarea tradițională este bazată pe memorizare, iar noua metodă are o abordare bazată pe lucrul în echipă și rezolvarea problemelor întâlnite în procesul de studiu. Mihail Gavriliuc, prorector al USMF „Nicolae Testemiţanu”, a spus că în cadrul instituției pe care o reprezintă proiectul va fi extins la mai multe facultăți, deoarece îmbunătățește modalitatea de pregătire a noilor specialiști. Liliana Țurcan, conferențiar universitar la USM, a spus că activitățile noii metode de învățare-predare vor duce la pregătirea unor buni specialiști care vor putea face faţă problemelor care vor apărea în timpul serviciului. Dumitru Ciorbă, șef de departament la Facultatea de calculatoare, informatică și microelectronică de la UTM, a spus că noua metodă presupune multă muncă, cere un comportament mai activ din partea studenților ca să obțină succesele pe care și le doresc. Dânsul spune că astăzi angajatorii recurg la noi practici de angajare, de aceea sistemul de învățământ trebuie schimbat reieșind din aceste cerințe. Implementarea noii metode de predare-învățare PBL este parte a programului Uniunii Europene „Erasmus+” și a fost lansată în 2015. Bugetul proiectului este de peste un milion și jumătate de euro. Citește mai mult…
xxx
Plenul Parlamentului European a votat cu 414 voturi pentru, 163 împotrivă și 90 de abțineri, raportul privind Poziția Parlamentului asupra Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, realizat de către deputatul european Siegfried Mureșan, în calitate de negociator-șef al PE pentru Bugetul UE din 2018. Prin adoptarea acestei poziții, Parlamentul European acceptă propunerea lui Siegfried Mureșan de a crește alocările financiare din anul 2018 pentru statele din Vecinătatea Estică, inclusiv Republica Moldova, cu 27 de milioane de euro, până la 619 de milioane de euro. Creșterea aprobată este una suplimentară față de cea inclusă deja de Comisia Europeană în proiectul de buget pentru 2018, de circa 48 de milioane de euro, ca urmare a solicitării eurodeputatului Siegfried Mureșan. Spre deosebire de asistența macrofinanciară, aceștia sunt bani prevăzuți pentru proiecte cu finanțare europeană și nu vor ajunge la guverne. Parlamentul European a fost de acord și cu solicitarea deputatului european de a crește alocările pentru investiții la nivel european în locuri de muncă și în siguranță, și a respins solicitarea Consiliului Uniunii Europene ca Bugetul UE 2018 să fie redus cu 1,7 miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Citește mai mult…
xxx
Membrii Comitetului parlamentar de Asociere Republica Moldova – UE s-au reunit pe 25 octombrie la Strasbourg, Franța. Delegația moldovenească a fost reprezentată de vicepreședintele Parlamentului, Iurie Leancă, copreședinte al Comitetului, de deputatul Igor Vremea, vicepreședinte al Comitetului, și de deputații Sergiu Sârbu, Gheorghe Mocanu, Oxana Domenti. „Justiția este un domeniu în care Republica Moldova înregistrează întârzieri. Dacă s-ar reuși încheierea reformelor în domeniu, ar fi deschis accesul la cele 100 de milioane pe care Chișinăul trebuia să le primească”. Declarația a fost făcută de către Norica Nicolai, deputat în Parlamentul European, în cadrul unei întrevederi cu vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău, Iurie Leancă, în marja reuniunii a V-a a Comitetului parlamentar de asociere UE-Republica Moldova, care are loc în perioada 25-26 octombrie la Strasbourg, Franța. Potrivit unui comunicat de presă al grupului Partidului Popular European din Moldova, Norica Nicolai a declarat că UE trebuie să susțină Republica Moldova pentru a nu admite schimbarea vectorului de dezvoltare. „Republica Moldova a ieșit din crizele politice care au îngreunat apropierea de UE și depune eforturi pentru a restabili încrederea partenerilor. Este important să privim obiectiv realizările Parlamentului, Guvernului, să stabilim reguli clare prin care instituțiile europene să pună o presiune productivă pe autoritățile de la Chișinău”, a declarat Iurie Leancă în cadrul întrevederii. Citește mai mult...
xxx
Deputați ai legislativului de la Chișinău și deputați ai Parlamentului European au adoptat la Strasbourg, în cadrul Comitetului parlamentar de asociere, un set de recomandări prin care Republicii Moldova i se solicită să rămână pe calea reformelor, să lupte împotriva corupției și să evite polarizarea societății în timpul unui an electoral cheie, în 2018. Parlamentarii, membri ai Comitetului parlamentar de asociere, au cerut autorităților din Moldova și instituțiilor UE să coopereze și mai intens pentru a valorifica întregul potențial al Acordului de Asociere și al celui de liber schimb. Reforma sistemului electoral a fost una dintre cele mai sensibile chestiuni din dezbatere, deputații europeni subliniind importanța asigurării imparțialității în definirea circumscripțiilor electorale cu mandat unic. Parlamentarii au solicitat Adunării Parlamentare Euronest și Summit-ului Parteneriatului Estic să demonstreze ambiție și pragmatism față de așteptările legitime ale partenerilor estici, astfel încât să se ajungă la rezultate concrete pentru cetățenii acestor state, precum eliminarea taxelor de roaming, astfel încât cetățenii din Parteneriatul Estic să poată beneficia și de succesele UE. Andi Cristea, copreședinte, a declarat că întâlnirile Comitetului parlamentar de asociere reprezintă un instrument-cheie pentru aprofundarea relațiilor UE-Republica Moldova. Acesta a mai menționat că pentru a reuși sunt necesare reforme, iar pentru a implementa reforme este nevoie de stabilitate, voință politică și resurse. Citește mai mult…
xxx
Blocul electoral format de Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr va fi valabil și pentru alte scrutine decât cel parlamentar. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate. „Când am vorbit despre unitatea forțelor democratice, antioligarhice, pro-europene, m-am referit la o agendă mult mai lungă decât prezidențialele. M-am referit la agenda parlamentarelor, localelor și cred că asta ar trebui să fie preocuparea noastră”, a declarat președintele PPPDA, Andrei Năstase. Maia Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că cele două partide trebuie să fie foarte puternice în următoarele alegeri parlamentare ca să poată păstra parcursul european al țării. „Cred că toată lumea s-a convins că parteneriatul nostru la prezidențiale a dat roade. Acum noi suntem dispuși la prima etapă să scăpăm țara de acest binom toxic Plahotniuc-Dodon și la a doua etapă să reconstruim lucrurile pentru că au fost deteriorate foarte multe”, spune Maia Sandu. Citește mai mult…
xxx
Agenții economici vor fi obligați să fixeze pe etichetele produselor alimentare 243 de mențiuni de sănătate, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Mențiunile se referă la vitamine, acizi organici, glucide, săruri, acizi grași, biotine, microelemente, enzime etc. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și este propus pentru consultări publice. Autorii inițiativei menționează că se urmărește sporirea gradului de acces la informații și protecție a sănătății populației, precum și unificarea condițiilor pieței interne cu piața europeană. Având acces la aceste informații, consumatorii vor putea alege produsele alimentare plasate pe piața, inclusiv pe cele importate, în conformitate cu cerințele stabilite cu referire la siguranța produselor. Pe termen lung de implementare, se va contribui la sporirea culturii individuale cu schimbarea calitativă a alimentației consumatorilor, astfel contribuind la menținerea sau fortificarea sănătății populației. Citește mai mult…
xxx
Condiționalitățile pentru acordarea asistenței macrofinanciare vor fi îndeplinite până la sfârșitul anului. Asigurări în acest sens a dat premierul Pavel Filip la o întrevedere cu șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, din 26 octombrie. Șeful cabinetului de miniștri l-a asigurat pe oficialul european despre efortul în impulsionarea agendei de reforme. În particular, a fost pus accentul pe aprobarea legilor prevăzute de Acordul de Asociere și pe condițiile pentru obținerea asistenței macrofinanciare. Ambasadorul Peter Michalko a încurajat Guvernul să continue reformele în domeniul justiției, să continue lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept. Pavel Filip și Peter Michalko au discutat și despre implementarea reformei administrației publice. „Scopul reformei Guvernului este să avem instituții publice competente, toate politicile elaborate să fie vizionare și calitative”, a punctat premierul. În această ordine de idei, oficialul european a încurajat folosirea plenară a expertizei misiunii consilierilor de nivel înalt UE, care se află în Moldova pentru a oferi asistența necesară în vederea bunei implementări a reformelor. Citește mai mult…
xxx
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar putea fi pe deplin funcțional la sfârșitul anului 2018. Aceasta dacă va fi respectat calendarul de acțiuni stabilit de specialiștii români și moldoveni în energetică. Declarația a fost făcută de către ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, în cadrul unei emisiunii televizate. Ambasadorul Daniel Ioniță a declarat că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este un proiect de natură strategică care își permite să asigure un lucru esențial pentru Republica Moldova – securitatea energetică prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz. „Proiectul respectiv a intrat într-o linie dreaptă, în sensul că recent a avut loc la București o reuniune a Comisiei mixte interguvernamentale specializată pe domeniul economic. Una dintre sesiunile acelei reuniuni s-a referit la interconexiunile energetice și cu acel prilej participanții au stabilit un calendar de acțiuni”, a spus Daniel Ioniță. Potrivit diplomatului, securitatea energetică a Republicii Moldova poate fi asigurată pe două căi: interconexiune pe linii electrice aeriene și gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Pe interconexiunea energetică există un studiu de fezabilitate. „Acest proiect presupune racordarea energetică a Republicii Moldova la spațiul european. Or, România deja este parte a acelui spațiu european și orice acord de genul acesta presupune și acordul partenerilor europeni”, spune ambasadorul. Citește mai mult…
xxx
Institutul de Export și Comerț Internațional din Marea Britanie a certificat pe piața de consultanță în domeniul exportului din Republica Moldova 18 specialiști, inclusiv din regiunea transnistreană. Certificarea a avut loc în cadrul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanțat de UE și implementat de PNUD. Potrivit Delegației UE în Republica Moldova, timp de cinci luni, 20 de specialiști în export de pe ambele maluri ale râului Nistru au participat la mai multe sesiuni de informare, au studiat instrumentele necesare pentru desfășurarea tranzacțiilor de comerț internațional, cum sunt: procedurile vamale, regimurile de comerț internațional, instrumentele de facilitare a comerțului etc. Dintre aceștia, 18 au susținut examenul și au fost certificați. Programul „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” contribuie la sporirea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistrul prin implicarea liderilor locali, ai mediului de afaceri și societății civile în proiecte comune de dezvoltare a businessului și infrastructurii sociale. Citește mai mult…
xxx
Un concert simfonic cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Cehe a avut loc pe 26 octombrie la Chișinău. Ambasada Cehiei în Republica Moldova și Filarmonica Națională „Serghei Lnchevici” au oferit spectatorilor posibilitatea să audieze capodopere ale muzicii clasice cehe, sub bagheta prim dirijorului Mihail Agafiță. Potrivit ambasadorului Republicii Cehe în Republica Moldova, Zdenek Krejci, compozițiile aparțin perioadei renașterii națiunii cehe din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La o recepție, care a precedat concertul, Zdenek Krejci, a remarcat că în acest an relațiile dintre cele două țări a avut o dinamică pozitivă, iar activitatea instituțiilor de stat și mai cu seamă a mediului de afaceri sunt îmbucurătoare, prin creșterea schimbului comercial și al investițiilor cehe. Ambasadorul a mai spus că sunt o mulțime posibilități de dezvoltare a relațiilor bilaterale, una dintre acțiuni ar fi deschiderea, acum ceva timp în urmă, a consulatului Republicii Cehe la Bălți. Așteptările sunt mari în ceea ce privește participarea Consulatului la dezvoltarea relațiilor economice dintre Cehia și Moldova. Diplomatul a mai spus că Cehia a fost întotdeauna una dintre cei mai fideli susținători ai cooperării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Citește mai mult…
xxx
În primii ani de funcționare a ZLSAC, comerțul Republicii Moldova cu UE a cunoscut o evoluție pozitivă. Deși, prețurile la export s-au redus, creșterea volumului fizic al exportului s-a accelerat, iar în consecință valoarea livrărilor de bunuri către UE s-a majorat. Pe de altă parte, importul a cunoscut o evoluție negativă. Acest fapt a fost influențat de creșterea modestă a volumului fizic la importurile din UE și de reducerea prețurilor la import. Drept urmare, raporturile comerciale s-au îmbunătățit, iar în 2016, comparativ cu 2014, deficitul balanței comerciale cu UE s-a înjumătățit. Constatările se regăsesc într-o analiză realizată de către Alexandru Fala, expert al Centrului Analitic Independent Expert Grup. Expertul menționează că liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană nu a provocat șocuri pentru sectoarele vulnerabile ale economiei naționale, cum ar fi agricultura. Mai mult, majorarea exportului de produse agro-alimentare a depășit importul acestor bunuri din UE. Totodată, potrivit lui Alexandru Fala, încă nu se atestă o schimbare semnificativă structurii economiei naționale, deși implementarea ZLSAC a favorizat exportul și implicit dinamica economică. Astfel, exportul în UE continuă să fie dominat de produse ce provin din sectoare economice ce se bazează pe utilizarea extensivă a forței de muncă, cum ar fi: agricultura și industriile ce activează în baza de lohn. Deși funcționarea ZLSAC reprezintă o precondiție pentru modernizarea țării, asigurarea restructurării și dezvoltării economice a Republicii Moldova poate fi realizată doar în contextul implementării autentice a reformelor, menționează expertul. Citește mai mult…
xxx
Retrospectiva știrilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.
