Dionis Cenușa semnează pentru IPN articolul „Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia”, în care spune că instituțiile europene interpretează diferit realitățile politice din Georgia și Moldova, cel puțin din perspectiva problemelor invocate de către societatea civilă. Astfel, dovezile și critica privind influența grupurilor oligarhice asupra justiției și capturarea instituțiilor de stat moldovenești își găsesc reflectare detaliată în demersurile legislativului european. O cu totul altă abordare se observă în cazul Georgiei, opinează politologul.
El presupune că acest lucru poate fi explicat prin faptul că, datorită reformelor anterioare, încă simțite în Georgia și apreciate la Bruxelles, sunt mai slab conștientizate regresele democratice care au loc în Georgia în prezent („elevul bun al clasei”).
Contrar bunăvoinței vizibile față de statul caucazian, atenția pentru Moldova este maximizată, dar într-un context totalmente negativ („elevul rău al clasei”), „din cauza șirului de pași nedemocratici cu care Vladimir Plahotniuc vrea să-și perpetueze puterea politică”, comentează Dionis Cenușa.
În mod foarte asemănător, regimurile oligarhice din cele două țări ale Parteneriatului Estic manifestă intoleranță de față reprezentanții societății civile. Odată ce ONG-urile nu simpatizează regimul, acestea riscă să fie tratate ca reprezentanți ai opoziției politice.
După ce președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la postul de televiziune TV8 că partidele extraparlamentare de opoziție pro-europene au dat curs invitației liberalilor de a se așeza la masa de negocieri, reprezentanții formațiunilor politice PL, PLDM, PAS și PPPDA s-au convocat ieri la sediul PLDM pentru o discuție privind contextul politic din Republica Moldova în ajunul alegerilor parlamentare din 24 februarie.
După reuniune s-a anunțat că PL, PLDM, PAS și PPPDA ar putea avea candidați comuni pe circumscripții la alegerile parlamentare din 24 februarie. Peste o săptămână, la o nouă ședință, PL urmează să vină cu o listă de candidați pe care o propune să treacă testul de integritate lansat de viitorul bloc electoral ACUM.
PAS și PPDA au anunțat sâmbătă, 3 noiembrie, că formează blocul electoral ACUM. Formațiunile au lansat cinci angajamente pe care promit să le realizeze dacă câștigă alegerile parlamentare.
Și experții IPN au privit „Cutia neagră” cu Mihai Ghimpu înțelegând că în calitate de strategie a formațiunii sale în apropiatele alegeri parlamentare se propune o renunțare la atacuri reciproce și o eventuală cooperare în circumscripțiile uninominale între cei care s-au întâlnit luni. Este naiv să se creadă în așa ceva, dar nici nu poate fi trecut cu vederea, cred experții.
Turnura spectaculoasă, însă, e că anterior Mihai Ghimpu se revoltase public împotriva așa-ziselor filtre de integritate cu care opoziția extraparlamentară condiționa formarea unei liste comune de candidați ai opoziției. Însăși ideea filtrelor parcă ar fi pus la îndoială integritatea lui Mihai Ghimpu și asta a trezit indignarea domniei sale. Pentru a nu trece prin filtre, liderul PL „uită” de blocul electoral și propune o cooperare minimală - coordonarea eforturilor în circumscripțiile uninominale.
Mai mult, pentru ca toată lumea să se convingă că el nu are probleme de integritate, Mihai Ghimpu a anunțat opinia publică despre faptul că domniei sale i s-a propus mită de 400 milioane de lei pentru a accepta o enigmatică „majorare”, fără a oferi detalii în privința funcției pe care o ocupa când i s-a propus mita și ce urma “să majoreze”.
De aceea să ne amintim că Mihai Ghimpu a deținut funcția de președinte al Consiliului municipal Chișinău și funcția de președinte al Parlamentului perioade de timp relativ scurte. Ambele funcții sunt importante, totuși, deciziile în Consiliu și Parlament se adoptă cu majoritățile consilierilor, respectiv, a deputaților. Funcția de președinte interimar al Republicii Moldova, pe care a deținut-o Mihai Ghimpu nu presupune majorarea a ceva pentru care s-ar oferi mită de 400 milioane lei. De aceea, ar fi potrivit să presupunem, spun experții, că liderul PL a glumit sau a dorit să creeze un mit despre incoruptibilitate.
Alte „cutii negre” sunt legate de alegerile parlamentare din 2019. În cadrul unei conferințe de presă de bilanț a vizitei sale în Federația Rusă, unde s-a decis anularea, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, a taxelor vamale pentru cinci categorii de mărfuri, președintele Igor Dodon a spus că depinde de rezultatele acestor alegeri dacă vor fi sau nu reintroduse taxele vamale după alegeri.
În condițiile în care aceste taxe vamale sunt eliminate printr-un gest politic și tot așa au putut fi introduse, cu ani în urmă, Igor Dodon a menționat că presupunea în 2014 „că alți parteneri comerciali ar putea să ne impună restricții”... Deci, rezultatele alegerilor parlamentare trebuie să demonstreze încă o dată că de la schimbarea termenilor cu locul suma nu se schimbă.
Avocatul poporului, Mihail Cotorobai, a expediat repetat Procuraturii Generale un demers prin care solicită examinarea declarațiilor amenințătoare și cu caracter de intimidare ale primarului de Orhei, Ilan Șor, din luna iulie, la adresa jurnaliștilor.
Recent avocatul poporului a fost informat despre refuzul de a porni urmărirea penală în cazul dat pe motiv că „faptele comise de Ilan Șor nu sunt prevăzute de legea penală ca infracțiune”.
După ce, acum o săptămână, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat într-o conferință de presă că mai multe partide politice riscă să rămână fără bani în ajunul perioadei electorale, președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, a declarat, solicitată de IPN, că nu vede careva riscuri de blocaj financiar al partidelor politice în luna decembrie. Potrivit funcționarei, Codul Electoral permite partidelor politice utilizarea de mijloace financiare obținute din donații făcute până la începerea perioadei electorale.
Toate grădinițele din țară vor activa conform unui program de zece ore și nu de 12, așa cum este în prezent în cazul majorității instituțiilor de învățământ timpuriu din Chișinău. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării face referire și la un sondaj efectuat de Direcția municipală educație, tineret și sport, în perioada februarie-mai 2018, prin înscrierea în registrul de sosire și plecare a copiilor la și de la grădiniță.
Pentru copiii care nu pot fi aduși sau luați în intervalul de activitate de zece ore al instituției preșcolare Ministerul recomandă autorităților publice locale de nivelul întâi, în calitatea lor de fondatori și gestionari ai instituțiilor de educație timpurie publice, să formeze grupe de serviciu, cu salarizare suplimentară a educatorului de serviciu din fondul de salarizare disponibil. La Chișinău, spre exemplu, acest fond există, deoarece sunt multe posturi vacante, dar sursele financiare care-l constituie sunt utilizate în alte scopuri.
Amănunte pe IPN!
