Să râzi? Să plângi? Pentru ca cerința legală de a vaccina copilul care urmează grădinița sau școala să fie aplicată, trebuie! și a intervenit Curtea Constituțională - în urma sesizării deputatului socialist Vladimir Odnostalco, care opina, între altele, că aceste prevederi limitează accesul la educație al copiilor. Slavă ție, vaccinarea copiilor rămâne obligatorie, cu excepția copiilor în privința cărora există contraindicații medicale argumentate și documentate.
În acest sens, revendicările părinților privind incluziunea copiilor lor sunt pertinente, însă nu mai importante decât sănătatea altor persoane.
Altă hotărâre a Curții Constituționale stabilește că arestul preventiv este neconstituțional, dacă inculpatul nu și-a recunoscut vina, infracțiunea nu a fost înfăptuită prin constrângere fizică sau psihică, nu s-a soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei sau nu a fost săvârșită de un grup criminal organizat. Potrivit sesizărilor din partea unor magistrați din Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău, un avocat și mai mulți deputați ai Partidului Liberal, prevederile contestate vin în contradicție cu principiul prezumției nevinovăției, cu dreptul la tăcere, precum și cu dreptul la libertate și siguranță.
Chestie inovatoare pe linia autorităților publice locale, care din 28 octombrie, sunt obligate să includă actele administrative adoptate în Registrul de stat al actelor locale, odată cu intrarea în vigoare a Legii adoptate de către Parlament în luna iulie 2016. Guvernul menționează într-un comunicat de presă că în Registru vor fi trecute deciziile consiliilor locale de nivelurile întâi și doi, dispozițiile primarului și ale președintelui raionului, actele pretorului etc. Există și un mecanism de a vizualiza toate acestea? Care e?
Cam multe „realizări și inițiative” în ajun de campanie electorală. Despre una dintre ele, alegerea judecătorilor, autorii unui nou articol Sic! susțin că nu prea sunt țări unde judecători sunt aleși, cel puțin printre cele care pot fi descrise drept „democrații avansate”. Excepții ar fi Japonia și Elveția. Însă, specificul juridic și politic al acestor țări face preluarea de acolo a unui model dificil. Autorii articolului menționează că modelul american, cu toate neajunsurile, e cel preferat de PDM. Studiile din SUA arată că deciziile judecătorilor sunt influențate de finanțatori. Magistrații tind să ia decizii în favoarea celor care au donat pentru campania lor electorală. Uneori judecătorii aproape că îi șantajează pe avocați. În alte țări, astfel de situații ar fi descrise drept corupție și estorcare de mită. În Moldova, ținând cont de corupția deja existentă, imitarea modelului american ar legaliza practic mita pentru judecători.
Autorii Sic! cred că alegerea judecătorilor este riscantă într-o țară precum Moldova, unde corupția înflorește, iar alegerile sunt un exercițiu compromis.
Pe acest fundal, inițiativa listei populare „ProReunire – ProEuropa” arată destul de mobilizator și romantic. Autorii ei cred că acțiunea în cauză este o șansă de a aduce în Parlament oameni onești, care nu s-au compromis și care vor înfăptui unirea cu România, au menționat membrii Grupului „ProReunire – ProEuropa” într-o conferință de presă la IPN. Printre mesaje a fost și acela că „dacă ne unim cu Țara Românească, noi automat suntem în Uniunea Europeană și în blocul NATO. Vom avea justiție corectă, neselectivă. Vom avea drumuri făcute bine”.
De altă părere e poetul și jurnalistul Vadim Bacinschi care într-un interviu IPN răspunde la întrebarea Cine și de ce îi scrie Iubitei lui Mihai Eminescu scrisori peste un secol și ceva?, dar și spune ce crede el „despre unionismul și unioniștii de la noi”: „Nu vad în ei personalități capabile să facă reîntregirea pământurilor românești. Văd printre ei-- lideri de partide, mișcări, platforme etc.-- băieți ageri la minte, care, cum se zice azi, „merg pe proiecte”. Văd persoane duplicitare, lipsite de vigoare. Vad chiar ființe jalnice, palide, anemice. Personalități de o probă meritorie nu văd. Nu sunt convingători în ceea ce fac, parcă nu le-ar ajunge suflare. Aceasta, cred eu, poate din motivul că Unirea nu poate fi o afacere. Unirea este, în viziunea mea, un act de moralitate (să-i zic așa), în primul rând. Avem la Chișinău mai multe soiuri de unioniști, unii dintre care nici unioniști nu prea sunt, și această dispersare este fatală, cred eu. Deja este fatală, pentru că lumea devine tot mai mult și mai mult dezorientată, dezamăgită. Bucătăria unionismului la Chișinău, azi, seamănă mult cu scindarea mișcării de renaștere națională de la începuturile suveranității post-sovietice a Republicii Moldova. Lucrul acesta este absolut evident”, spune poetul.
Asta e. O realitate e și faptul că CEDO a constatat că Federația Rusă a încălcat dreptul la proprietate pentru fermierii moldoveni din raionul Dubăsari, ale căror terenuri agricole sunt amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol. În total, Rusia are de plătit aproape 2,8 milioane de euro, dar a solicitat reexaminarea cazului invocând că nu are jurisdicție pentru regiunea transnistreană. Dar pentru tancuri, trupe, muniții, administrație ilegală - are jurisdicție...
În pofida (au nu cumva, grație?) aplicării Codului de etică al cadrului didactic, plățile informale în instituțiile de învățământ general au crescut de două ori – de la 541,5 milioane de lei în anul 2015, până la 1130,9 milioane de lei în anul 2017. În raport cu bugetul alocat învățământului general de către stat, aceste plăți au constituit aproximativ 17% în anul 2017. Concluziile se regăsesc într-un studiu sociologic, realizat de către Institutul de Politici Publice, în parteneriat cu Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”.
Totodată, fenomenul plăților informale a trecut în zona gri, fiecare al treilea respondent al unui studiu sociolog refuzând să răspundă la întrebările privind nerespectarea acestuia.
Asociația „UNIREA - ODIP” va depune la Procuratura Generală o plângere penală în care va cere anchetarea președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, pentru faptul că a vândut în 2007, când era ministru al economiei, terenul pe care se află în prezent Cimitirul Eroilor Români din Chișinău. Liderul ODIP spune că timp de 11 ani nu s-a mai făcut nimic pe acel teren, deși a fost privatizat. „UNIREA-ODIP” cere autorităților să intervină și să aloce cumpărătorului un alt teren pentru a lăsa Cimitirul Eroilor România așa cum este, iar Asociația se va ocupa de amenajarea și restabilirea lui.
Amănunte pe IPN!
