Dacă un stat se împrumută de la băncile din țară înseamnă că Guvernul este în stare precară, consideră omul de afaceri Vadim Brînzan stabilit în SUA, fost candidat la funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Potrivit lui, în ultimele luni deficitul bugetar al Republicii Moldova a depășit două miliarde de lei. „Observăm că până în luna decembrie, bugetul era realizat cap la cap, iar în luna decembrie bugetul s-a realizat cu un deficit bugetar de peste un miliard de lei. În luna februarie curent – un deficit bugetar de vreo 800 de milioane de lei și în martie – de vreo 400 de milioane”, a menționat Vadim Brînzan. Omul de afaceri spune că acest lucru s-a întâmplat pentru că s-au mărit defalcările la bugetul social, la fondul de salarizare, iar jumătate dintre cetățeni lucrează la sau pentru structurile de stat.
Veniturile acumulate la Bugetul public național (BPN) în perioada ianuarie-aprilie au crescut cu 732,7 milioane de lei față de perioada similară a anului trecut sau cu 6,3%. Serviciul Fiscal de Stat informează într-un comunicat de presă, citat de IPN, că în primele patru luni ale anului au fost înregistrate încasări de 12,4 miliarde de lei.
„Salariile se vor da la timp și majorate, iar noi lucrăm mereu pentru a găsi surse de creștere a lor”, susține ministra educației, culturii și cercetării, Monica Babuc. Asigurările vin din partea ministrei după ce lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a declarat că actuala guvernare a dispus majorarea salariilor profesorilor universitari, celor din cadrul centrelor de excelență și instituțiilor de învățământ profesional, dar nu a alocat și bani pentru ca aceste majorări să fie posibile.
Libertatea presei este într-o degradare continuă, ba chiar a atins cote alarmante, iar problemele identificate pe parcursul ultimului an s-au amplificat. Breasla jurnalistică a devenit tot mai divizată. Totodată, este tot mai vizibilă concentrarea de facto a mass-media și este mai vizibil controlul politic asupra unor instituții media, iar în consecință pluralismul de opinie se reduce. Concluziile se regăsesc în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2018-3 mai 2019, prezentat într-o conferință de presă la IPN pe 3 mai, când este marcată Ziua mondială a libertății presei. „Vreau să mă refer și la calitatea mass-mediei, care este în scădere continuă și există o tangență între calitatea produsului mediatic și concentrarea mass-media. Or, acele instituții media care sunt deținute sau care au proprietari politicieni sau persoane afiliate politicului, sunt utilizate de acești patroni pentru a-și promova agenda, pentru a manipula, pentru a dezinforma”, a spus Nadin Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent.
Calitatea proceselor democratice este legată de situația libertății de exprimare, precum și de libertatea și pluralismul mass-mediei. Nu există democrație fără o presă cu adevărat liberă. Este declarația înaltului reprezentant, Federica Mogherini, în numele UE, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei. „Dezinformarea are un potențial ridicat de a influența în mod negativ procesele democratice și dezbaterile publice din întreaga lume, iar UE nu face excepție”, se spune în declarație.
Un panou al „inamicilor presei” a fost afișat vineri, 3 mai, în fața Parlamentului în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Presei Independente. Partidul Politic Șor, deputații din partea acestui partid, Ilan Șor și Marina Tauber, precum și deputatul PSRM Oleg Savva au ajuns pe panou pentru că au agresat fizic și verbal jurnaliștii. Partidul Politic Șor, alături de Partidul Democrat, și deputatul din partea acestui partid, Vladimir Andronache, au îngrădit accesul la informații. Au dat dovadă de intoleranță față de jurnaliști fostul președinte al Parlamentului, democratul Andrian Candu, și deputații ACUM Maria Ciobanu și Andrei Năstase.
O ceremonie militar-religioasă a avut loс la Cimitirul Eroilor Armatei Române din Stoicani, Soroca, în contextul Zilei Veteranilor de Război, marcată anual în România pe data de 29 mai. Evenimentul a avut ca scop exprimarea recunoștinței celor care au luptat pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a României în cel de-al Doilea Război Mondial. Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a spus că „ostașii români au contribuit prin jertfa lor la liniștea vieții noastre de astăzi și este bine ca ei să fie cinstiți cum se cuvine”.
Dreptul la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă în cazul bolilor obișnuite, a accidentelor nelegate de muncă, îngrijirii copilului, în caz de carantină și protezare ortopedică se va stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, din mijloacele financiare ale angajatorului, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative, transmite IPN cu referire la o modificare propusă de MSMPS la Regulamentul privind stabilirea și plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.
Amănunte pe IPN!