logo

Principalul, scurt pe doi – Sinteza IPN din 28 noiembrie 2018


https://www.ipn.md/index.php/ro/principalul-scurt-pe-doi-sinteza-ipn-din-28-noiembrie-2018-7978_1045604.html

La Agenția de presă IPN, în cooperare cu Radio Moldova, a avut loc runda ordinară de dezbateri publice, prilejuite de încheierea, la sfârșitul acestei săptămâni, a mandatului actualei legislaturi a Parlamentului.


Elucidând „Locul Parlamentului de legislatura a XX-a în viața societății și în istoria parlamentarismului moldovenesc”, Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a trecut în revistă momentele-cheie ale evoluției, multe dintre care critice, a parlamentarismului în țara noastră .

Vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc, consideră că activitatea prezentei legislaturi trebuie să fie analizată pe mai multe coordonate. Și una ar fi creația legislativă, care nu se deosebește practic cu nimic de celelalte legislaturi. În opinia sa, printre semnele caracteristice este faptul că Parlamentul a debutat în activitatea sa prin imposibilitatea de a forma o majoritate și implicit o coaliție guvernamentală. Astfel, pentru prima dată în Republica Moldova, fost formalizată o coaliție minoritară, ceea ce nu este firesc.

Analistul politic Anatol Țăranu, istoric, membru al primului Parlament al Republicii Moldova, spune că trăsătura distinctivă a actualului Parlament este ca fiind cel mai traseist din istoria parlamentarismului moldovenesc. În opinia sa, ceea ce s-a întâmplat în această legislatură cu fracțiunile parlamentare, practic, nu are precedent. El consideră că societatea moldovenească este una profund paternalistă, iar pentru un asemenea tip de cultură mai mult convine o republică prezidențială, unde există un „tătuc” și oamenii înțeleg mai bine un asemenea regim de guvernare. Cât privește calitatea procesului legislativ, analistul crede că legile nu sunt rezultatul unor „dezbateri profunde parlamentare, cu aplicarea factorului de expertiză, ci mai degrabă rezultatul unor înțelegeri de culise”.

„Din punctul meu de vedere, - a relevat Alexandru Solcan, politolog - un alt moment al contextului în care a activat actualul Parlament, ne place sau nu, este contextul internațional foarte complicat. Și aici mă refer la războiul hibrid și Republica Moldova a fost parte la războiul hibrid. Am văzut că acea criză a miliardului a dus la schimbarea opiniilor în societate, partida pro-europeană era în scădere și nu mai constituia majoritatea, pentru că toate cele care s-au întâmplat s-au asociat cu partidele care erau la guvernare și care se declarase pro-europene. Și sigur că au fost mari presiuni de organizare a anticipatelor din partea opoziției. Anticipatele ar fi adus masiv în Parlamentul Republicii Moldova partida pro-rusă”, crede expertul.

Ștefan Gligor, expert în politici publice, a menționat că „pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul actual a trădat conceptul suveranității și acești oameni nu și-au onorat obligațiile pe care și le-au asumat în cadrul campaniei electorale față de popor. Activitatea Parlamentului a fost redirecționată în cadrul unui grup foarte restrâns de persoane, care a stabilit într-o formă ultimativă un șir de sarcini în fața acestei majorități parlamentare, absolut traseiste, volatile și lipsite de orice credibilitate”.

Expertul este de părere că s-a ajuns la o situație în care Parlamentul Republicii Moldova nu mai este un Parlament: „Actualul legislativ ar reprezenta o instituție în cazul în care ar respecta legislația Republicii Moldova și ar desfășura, într-adevăr, o activitate de creație legislativă în interesul cetățenilor țării”.

Aflat în altă reuniune, alături de o delegație a Uniunii Europene, Pavel Filip a declarat că guvernul rămâne axat pe implementarea reformelor și îndeplinirea agendei europene. Prim-ministrul a subliniat că „Uniunea Europeană este singura noastră opțiune. Nu avem alt drum, pentru că noi aparținem spațiului european”. Impasibili la progresele în economie și sfera socială, invocate de șeful executivului moldovean, oficialii europeni au evidențiat necesitatea unor eforturi suplimentare pentru reformarea sectorului justiției, combaterea corupției și investigarea fraudei bancare.

Viitorul bloc ACUM, creat de Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr și membri ai societății civile, își asumă creșterea salariului mediu până la cel puțin 11 mii de lei pe lună, către anul 2023, și a veniturilor tuturor pensionarilor peste nivelul minim de existență. Potrivit liderei PAS, este posibilă dublarea salariilor medii ale cetățenilor pe perioada unui mandat, dacă vor fi utilizate eficient resursele și dacă vor fi oprite hoțiile care se fac, iar banii să fie realocați pentru creșteri salariale și pentru investiții publice. „Pentru atragerea investițiilor vom combate corupția, vom garanta statul de drept și vom asigura o eficiență a investițiilor publice”, a spus Maia Sandu.

Convenția Euro-Unionistă din Republica Moldova, reprezentată de către deputați în primul Parlament, istorici, profesori, partide, asociații și mișcări politice, va participa la alegerile parlamentare din 24 februarie sub forma unui bloc electoral. Fondatorii Convenției au anunțat că proiectul va reprezenta identitatea națională românească în viitorul Parlament al Republicii Moldova.

Să ajungem și să iasă bine, deoarece în legătură cu evoluțiile  din Ucraina ministrul afacerilor interne, Alexandru Jizdan, spune că Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informații și Securitate și alți factori de decizie monitorizează situația din țara vecină. „Noi nu ne informăm doar din sursele externe sau din rețelele de socializare. Noi suntem în contact permanent cu toată lumea care poate să explice...” Da, este foarte important să știi ce interese urmărește cel care îți plasează informația.

În speranța că „acest episod îngrijorător nu va avea consecințe grave pentru securitatea regionala”, consilierul prezidențial, Maxim Lebedinschi a scris pe o rețea de socializare, în numele instituției, probabil, că Președinția analizează foarte atent situația la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, pe segmentul transnistrean, pentru a exclude și preîntâmpina orice provocări.

Șoferii pot verifica care este starea drumurilor în timp real, pe site-ul Administrației de Stat a Drumurilor: www.asd.md, a înștiințat ministrul Chiril Gaburici.

Pentru că e mai ușor să operezi în spațiul virtual decât să întreții o rețea de drumuri reale, informațiile ar putea fi obținute prin intermediul unei aplicații mobile. Cât privește utilajele pentru curățarea drumurilor pe timp de iarnă, ministrul spune că o parte dintre acestea, cele învechite, vor fi înlocuite...

Dar, bucură-te lume! După ce guvernul a aprobat zilele de odihnă, în anul 2019, de Paști vor fi cinci zile libere - de sâmbătă, 27 aprilie, până miercuri, 1 mai, implicit. Alte două minivacanțe, dacă luăm în considerare și zilele libere de sâmbătă și duminică, vor fi de patru zile.

Amănunte pe IPN!