Deși au mimat semne de comunicare instituțională, președinția și guvernul își pun piedici unul altuia. Președintele Igor Dodon a expediat o scrisoare premierului Pavel Filip prin care l-a informat că nu acceptă candidații la funcțiile de ministru al sănătății, muncii și protecției sociale, precum și al agriculturii și industriei alimentare. În replică, premierul Pavel Filip a declarat că aceasta este o nouă încălcare a Constituției și că va solicita Curții Constituționale depășirea blocajului instituțional din partea șefului statului.
Chiar și în aceste condiții neprielnice, „caravana” UE nu stă pe loc. Administrația publică centrală va beneficia de trei proiecte care fac parte din Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Programul de suport pentru reforma administrației publice. Se are în vedere o asistență tehnică, în valoare de 15 milioane de euro. Proiectele vor ținti consolidarea capacităților instituționale și a resurselor umane ale autorităților publice centrale și locale în elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor, precum și în îmbunătățirea calității prestării serviciilor publice, în conformitate cu așteptările și necesitățile cetățenilor.
Probabil, din cauza rivalității în perioada preelectorală, deputații socialiști și democrați explică diferit creșterea PIB-ului. În timp ce socialiștii consideră că sporul PIB-ului de 5,2% în al doilea trimestru al anului curent se datorează reexportului de mărfuri și remitențelor, democrații spun că acest lucru a fost posibil datorită creșterii producerii. Într-o confruntare televizată, democratul Sergiu Sârbu a spus că există o creștere substanțială în agricultură, în sectorul de producere, în domeniul IT. Oponentul său socialist Grigore Novac crede, însă, că PIB-ul a crescut datorită reexportului de mărfuri, remitențelor, în condițiile scăderii dramatice a investițiilor din cauza neîncrederii în justiție și a insuficienței forței de muncă calificate.
Moldovenii, deprinși că „toamna de aur” le aduce belșug în case, sunt anunțați și de abundența evenimentelor dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului, care vor avea loc în 64 de localități din 18 raioane, în perioada 24-28 septembrie. Acțiunile organizate vor releva problemele protejării și punerii în valoare a monumentelor istorice, siturilor arheologice, colecțiilor de artă, meșteșugurilor tradiționale și să ofere posibilitatea implicării active în salvgardarea patrimoniului.
Zilele Europene ale Patrimoniului se celebrează în fiecare an în circa 50 de țări, începând cu anul 1999, la inițiativa Consiliului Europei și a Uniunii Europene.
Un eveniment nu mai puțin important pentru întreaga suflare românească este aniversarea a 330-cea a tipăririi Bibliei în limba română. În contextul aniversării, Biblioteca Națională a vernisat o expoziție de biblii în cadrul Muzeului Cărții. Printre lucrări este expusă și Biblia de la 1580, în slava veche, exemplare ale căreia mai sunt foarte puține în lume. La fel, a fost expusă și ediția reprodusă a Bibliei în limba română, de la 1688, care a ajuns în colecția Bibliotecii Naționale grație unei donații, originalul fiind păstrat la București. Din vernisaj face parte și originalul Bibliei de la 1819, în limba română, editată la Sankt Petersburg, pe timpul Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni.
O deschidere de excepție a stagiunii teatrale la Chișinău, prin cea de-a patra ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, la care participă douăsprezece teatre naționale din Republica Moldova și România. Evenimentul marchează o sută de ani de la Marea Unire și se derulează în perioada 19-30 septembrie. Directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă, a spus la deschiderea Reuniunii că anul acesta evenimentul este unul foarte important, iar toate piesele care se vor juca în cadrul Reuniunii, sunt scrise de scriitori români.
Concomitent, în municipiul Chișinău s-a dat startul identificării inițiativelor de dezvoltare durabilă a orașului și de promovare a energiei verzi, în cadrul proiectului „Planificare Strategică – Chișinău – Oraș Verde”. Alături de viceprimarul Nistor Grozavu, șefa biroului BERD din Republica Moldova, Angela Sax, a declarat că orașul Chișinău este unul verde, dar se dorește să fie și mai verde. „Chișinăul, ca și alte orașe, se confruntă cu multe probleme legate de mediu: aer poluat, ambuteiaje, puțin spațiu liber. Astăzi lansăm o inițiativă importantă, care are scopul de a ajuta la dezvoltarea sustenabilă a orașului”.
Veste bună pentru amatorii sportului: luptătoarea Anastasia Nichita a acces în finala Campionatului Mondial de tineret, care se desfășoară în Slovacia. Succes în continuare!
Amănunte pe IPN!
