Comisia de anchetă pentru elucidarea acuzațiilor de imixtiune din partea Fundației „Otwarty Dialog” și fondatoarei acesteia, ucraineanca Ludmila Kozlowska” a făcut publice o parte din întrebările la care trebuia să răspundă în cadrul audierilor lidera PAS, Maia Sandu, și liderul PPPDA, Andrei Năstase - : dacă s-au înrolat în calitate de instrument de război hibrid al serviciilor speciale rusești în mod conștient sau inconștient; când și în ce împrejurări au făcut cunoștință cu Ludmila Kozlowska; dacă i-au ajutat persoanele implicate în furtul miliardului, precum Vlad Filat sau Veaceslav Platon etc.?
Crâncenă horă, nu? Citind întrebările desecretizate de președintele comisiei, Igor Vremea, la care urmau să răspundă liderii opoziției, experții IPN, spun, în primul rând, că se pot „doar întrista că audierile nu au fost publice. Am ratat un spectacol, pur și simplu, extraordinar. În al doilea rând, trebuie să constatăm că există și partea bună a acestei istorii – întrebările comisiei! Ele reprezintă cea mai fidelă imagine a ceea ce este astăzi Republica Moldova. Conținutul, formulările, silogismele, inferențele etc., utilizate de-a valma la întocmirea întrebărilor, reprezintă o capodoperă a comisiei de anchetă, ceva inedit. Interogații, pur și simplu, nu putea sa evite să se acuze răspunzând la acele întrebări. E adevărat, ei aveau alternativa – să pară naivi sau complici la cele incriminate. Dar cel mai mare afront, anchetatorii parlamentari l-au adus Parlamentului European. Ei, practic, l-au stigmatizat ca fiind naiv, adoptând decizii sub influența unor agenți ai războiului hibrid. De aceea, întrebările anchetatorilor urmează a fi traduse în limbile de circulație internațională și vehiculate peste tot unde există interes pentru a înțelege ce se întâmplă în Republica Moldova.
La rândul lor, experții se interesează, de exemplu, când au aflat domnii Igor Vremea și Artur Reșetnicov că serviciile speciale ale Federației Ruse desfășoară un război hibrid pe teritoriul Republicii Moldova? Doar la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 ei au primit mandate de deputat pentru demararea imediată a negocierilor cu Rusia și restabilirea relațiilor de parteneriat! Mai mult, PCRM la fel ca și PSRM, a promis: Organizarea unui referendum național pe marginea problemelor integraționiste ale Republicii Moldova. Pentru asta au mandat de deputat domnii Vremea și Reșetnicov! Oare nu știau domnii anchetatori că Rusia introdusese embargourile împotriva Republicii Moldova încă din 2013, iar deja la 17 martie 2014, după așa-zisul referendum din Crimeea, atât SUA cât și UE au decis introducerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse? Acum, ce preferă domnii Vremea și Reșetnicov – să fie considerați niște naivi sau complici ai războiului hibrid al Rusiei împotriva Moldovei, Ucrainei etc.? Și membrii comisiei de anchetă din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) ar avea de răspuns la câteva întrebări. Dacă îi întreabă pe reprezentanții opoziției despre războiul hibrid al Rusiei din Moldova, deci, recunosc că acesta există? Dacă recunosc acest război, de ce îndeamnă la aderarea Moldovei la Uniunea Eurasiatică? Nu sunt ei complici ai Rusiei și, deci, trebuie condamnați pentru trădare?
Și rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie referitor la Republica Moldova a trezit reacții diferite, chiar contradictorii, inclusiv, în cadrul dezbaterilor publice, ediția a 96-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Expertul permanent al proiectului Igor Boțan menționează două lucruri foarte importante care s-au întâmplat în Parlamentul European. „Primul lucru se referă la constatarea stării de fapt. De o manieră succintă, o putem spune așa – în ultimii ani, după criza miliardului furat, s-au făcut anumite progrese în sistemul bancar, în comerț, economie, dar, din păcate, lucrurile au degradat pe dimensiunea democratică, lucru foarte îngrijorător. În special, lucrul acesta a ieșit în evidență odată cu anularea alegerilor în municipiul Chișinău. Al doilea lucru important ține de perspectivă. Parlamentul European a transmis un mesaj foarte clar – Acordul de Asociere este un document obligatoriu, Uniunea Europeană vrea să ajute Republica Moldova, în special poporul ei, însă pentru aceasta este nevoie ca Republica Moldova să revină la normalitate, ceea ce este posibil doar dacă preconizatele alegeri parlamentare, fixate pentru 24 februarie 2019, vor fi libere și corecte”, a menționat Igor Boțan.
Potrivit eurodeputatului Petras Austrevicius, care este și autorul Raportului privind implementarea Acordului de Asociere, Republica Moldova continuă să implementeze Acordul, există succese în sectoarele financiar-economice, dar țara nu trebuie privită doar ca pe o piață. Petras Austrevicius spune că își dorește ca raportul și Rezoluția adoptată în baza acestuia să devină bază a aprecierilor politice cu privire la procesele care au loc în Moldova.
Iar președintele Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Igor Munteanu, susține că Rezoluția Parlamentului European reconfirmă încă o dată voința nestrămutată a UE de a nu oferi niciun fel de asistență necondiționat și înainte de alegerile parlamentare. Potrivit lui, tonalitatea documentului nu lasă niciun fel de iluzii că actuala guvernare, după atâtea încălcări ale standardelor fundamentale, ar putea să revină la relațiile normale cu Bruxellesul. Vicepreședintele Parlamentului Valeriu Ghilețchi recunoaște că cea mai mare responsabilitate care îi revine guvernării este organizarea următoarelor alegeri parlamentare în mod liber și corect. „În jurul acestei condiții vor fi concentrate și celelalte lucruri, asistența macrofinanciară, reluarea finanțării și pe alte dimensiunii. Toate acestea sunt legate de acest eveniment care ne stă în față”, spune Valeriu Ghilețchi.
Republica Moldova și România au inițiat negocierile pentru semnarea unui acord interguvernamental care prevede că cetățenii din ambele state vor putea vorbi la telefon fără a achita tarifele de roaming.
Unire, deci, moldoveni, prin telefon, cu ardelenii, bănățenii, dar și... moldovenii!
Frate - frate, dar terenurile cu destinație agricolă și cele din fondul forestier vor putea fi cumpărate și vândute doar de către cetățenii Republicii Moldova. Persoanele străine, în cazul în care vor deveni proprietari prin moștenire, vor fi obligați să le vândă în termen de un an. Aceste prevederi au fost incluse în noul Cod Funciar, aprobat de Guvern.
În schimb, cetățenii Republicii Moldova, domiciliați în afara țării, vor putea să-și primească pensia pentru limita de vârstă. Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă care are drept scop continuarea procesului de reformare a sistemului de pensii, transmite IPN.
O dată la șase luni, beneficiarul va trebui să transmită către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) un certificat de viață. În cazul în care beneficiarul nu transmite certificatul în termenul indicat, CNAS suspendă plata pensiei, începând cu luna următoare după expirarea celor șase luni. Dacă persoana va transmite certificatul după termenul de jumătate de an, plata pensiei va fi reluată din data suspendării.
Amănunte pe IPN!
