Alegeri pe înțelesul tuturor de la IPN: cu ce acte mergem la vot. Votarea în cadrul scrutinelor electorale desfășurate în Republica Moldova se efectuează în baza buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, cu fișa de însoțire care confirmă domiciliul sau reședința alegătorului pe teritoriul secției de votare. Un alt act în baza căruia moldovenii pot să-și exprime dreptul la vot este buletinul de identitate provizoriu (formularul nr.9) cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova și domiciliul titularului.
Militarii în termen votează în baza legitimației de serviciu, eliberată odată cu încorporarea în serviciul în termen, la secția de votare din perimetrul în care este dislocată unitatea militară și, în cazul parlamentarelor, votează doar pe circumscripția națională. Dacă au domiciliu sau reședință în circumscripția uninominală unde își fac serviciul militar, vor putea vota și pentru candidatul din circumscripția uninominală.
Moldovenii aflați peste hotare votează în baza pașaportului Republicii Moldova sau a livretului de marinar, în cadrul secțiilor de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova. Cei cărora le expiră actele de identitate în ziua votării vor putea vota fără niciun impediment.
Studenții și elevii cu drept de vot înmatriculați la instituții de învățământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședință pot vota la orice secție de votare deschisă în această localitate, fiind obligați să prezinte buletinul de identitate cu fișa de însoțire, carnetul de student/elev eliberat de instituția de învățământ unde își fac studiile.
În cazul în care nu vor putea merge la secția de votare în raza domiciliului sau reședinței valabile, alegătorii, până în ziua votării, pot solicita două tipuri de certificate pentru drept de vot.
Operațiunea de eliberare a piloților moldoveni ținuți ostatici, din 2015, în Afganistan, a fost făcută din considerente politice. „Acum putem spune că ei nu au fost eliberați, sunt încă deținuți în locuri necunoscute pentru noi. Cel puțin, oficialii noștri nu au obținut acces la spital sau unde se află ei acum și nici posibilitatea să discute cu ei. Această arată că operațiunea a fost făcută din considerente pur electorale, politice, nu are nicio legătură cu dorința de a elibera aviatorii. Aici se urmărește un scop pur politic de a arăta că numai șeful statului apără interesele cetățenilor și doar de dânsul depinde soarta acestor piloți”, a declarat Ruslan Șevcenco la emisiunea „Tema zilei” de la postul de televiziune Canal 2.
„La întâlnirile președintelui Igor Dodon cu cetățenii au participat și observatori internaționali, însă niciunul dintre aceștia nu a evidențiat vreo acțiune de agitație electorală din partea șefului statului în favoarea Partidului Socialiștilor”. Declarația aparține juristului Serghei Mișin, care este consilierul președintelui pentru relații interetnice și se regăsește pe lista socialiștilor pentru alegerile din 24 februarie. Serghei Mișin se întreabă dacă nu este cumva utilizare a resurselor administrative faptul că în caravana PDM sunt implicați secretari de stat din cadrul ministerelor, reprezentanți ai autorităților publice locale, îmbrăcați în haine cu sigla PDM?
Trei formațiuni politice ar accede în Parlament ca urmare a votului în circumscripția națională. Este vorba despre Partidul Socialiștilor, pentru care și-ar da votul 43,8% din respondenții deciși, Blocul electoral ACUM – 23% și Partidul Democrat – 22,7%. Autorii cercetării estimează că și Partidul Politic Șor, pentru care ar vota 5,4% din intervievați, ar putea accede în legislativ, ținându-se cont de marja de eroarea a cercetării, dar și concentrarea electoratului acestei formațiuni. Sondajul a fost realizat în perioada 6-13 februarie de către Compania Date Inteligente SRL (iData).
Pe marginea proiectelor pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, la începutul săptămânii, inclusiv unele care vizează creșterile salariale, șeful staff-ului electoral al PDM, Vladimir Cebotari a spus că în Parlament nu a fost înregistrată vreo moțiune, astfel că acestea vor intra în vigoare imediat. Dacă șeful statului, Igor Dodon, va renunța să le promulge, se va solicita Curții Constituționale să declanșeze procedura de suspendare a președintelui. Dacă vine opoziția la guvernare, ne întoarcem în perioada haosului politic, al instabilității, în perioada în care investitorii străini și locali vor fugi din țară sau nu vor veni.
La sfârșitul anului trecut, peste 50 de reprezentanți ai societății civile, mass-media și ai sectorului privat au cerut conducerii țării să declare anul 2019 – anul luptei împotriva corupției. Însă autoritățile au ignorat solicitarea. Recent, ONG-urile au semnat o declarație prin care se pronunță ca anul 2019 să fie anul luptei împotriva corupției. Semnatarii amintesc și rezultatele ultimului Barometru al Opiniei Publice, care indică faptul că mai mult de 90% dintre cetățeni nu sunt mulțumiți de ceea ce face conducerea țării în domeniul combaterii corupției, iar 35% plasează corupția pe primele trei locuri în ceea ce privește „lucrurile ce îi îngrijorează cel mai mult”.