 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Partidul de la guvernare a prelungit acțiunile de persuasiune pe lângă instituțiile europene pe marginea introducerii votului mixt, chiar și după adoptarea acestuia pe 20 iulie 2017. Opoziția extra-parlamentară a anunțat că prin intermediul lobby-iștilor (EuropaLiberă, 9 august 2017), precum compania Burson-Marsteller, Partidul Democrat tinde să convingă decidenții de la Bruxelles că la adoptarea votului mixt au fost luate în considerare toate recomandările Comisiei de la Veneția și că noul sistem electoral are sprijin public larg. În acest mod, Democrații vor să anuleze acuzațiile că ar fi încălcat “pre-condițiile politice”, instituite la insistența Parlamentului European în luna iunie 2017. Instituțiile țintă sunt Comisia Europeană și Serviciul European pentru Acțiune Externă, care în timpul apropiat urmează să decidă dacă “pre-condițiile politice” au fost violate și dacă alocarea asistenței macro-financiare de 100 milioane EUR este posibilă sau nu.
Scopul Democraților este mult mai larg decât obținerea unor surse financiare nerambursabile. Aceștia necesită să-și refacă imaginea internă încă destul de precară, iar acordarea asistenței de către UE va fi echivalată automat cu legitimarea guvernării și a deciziei acesteia de a schimba sistemului electoral. Acest lucru va produce în lanț rezultate favorabile Democraților. În primul rând, aceștia își vor reabilita imaginea acasă, oferind noi argumente pro-PDM în spațiul public via mass-media subordonată. În al doilea rând, aceasta va constitui un eșec al opoziției extra-parlamentare (Maia Sandu și Andrei Năstase), care în pofida aliaților de la Bruxelles (partidele pan-europene, în special PPE) nu reușesc să mobilizeze efectiv instituțiile europene împotriva guvernării conduse de către oligarhul și liderul Democraților, Vladimir Plahotniuc. În al treilea rând, va fi afectată imaginea societății civile care a criticat votul mixt, ale cărei poziții pot fi știrbite adițional prin adoptarea unei legislații ce ar putea restricționa finanțarea lor externă (IPN, 17 Iulie 2017). Nu în ultimul rând, acordarea asistenței macro-financiare va suscita nemulțumire în interiorul publicului eurofil vizavi de UE, ceea ce va favoriza forțele pro-ruse.
Argumentele Democraților
Principalele argumente folosite de către PDM în acțiunile de lobby de la Bruxelles se bazează pe următoarele aspecte:
1. Votul mixt prevede ca formarea circumscripțiilor electorale să fie realizată de către o Comisie independentă și nu de către Comisia Electorală Centrală. Democrații s-au inspirat din recomandările Comisiei de la Veneția referitor la stabilirea unei Comisii independente și reprezentative. Viitoarea Comisie urmează să fie alcătuită inclusiv din reprezentanți ai societății civile, inclusiv din geografi și sociologi, exact precum au sugerat experții Comisiei de la Veneția. Democrații explică că Guvernul va adopta propunerile Comisiei independente privind circumscripțiile fără niciun amendament. Regulamentul de funcționarea a Comisiei date, la fel ca și componența acesteia, urmează însă să fie decise de către Guvern, controlat de către PDM. Având în vedere că această Comisie va avea o componență pestriță, datorită reprezentanților opoziției și societății civile care s-au opus votului mixt, adoptarea deciziilor prin unanimitate va fi imposibilă. Prin urmare, Democrații care controlează Guvernul vor fi tentanți să elaboreze un regulament de funcționare a Comisiei care să avantajeze votul membrilor ce vin din partea autorităților publice centrale și a societății civile loiale PDM. Aceasta explică caracterul benevol al guvernării față de viitoarea Comisie independentă și respectiv deciziile acesteia privind trasarea hotarelor circumscripțiilor uninominale.
2. Introducerea votului mixt este însoțită de reducerea influenței business-ului asupra viitorilor candidați la funcția de deputat. Acest aspect la fel se numără printre îngrijorările formulate de către Comisia de la Veneția. Democrații consideră că l-au abordat prin: a) certificatele de integritate semnate de către candidați; și, b) reducerea de 4 ori a plafoanelor pentru donații – până la 50 de salarii medii pe țară pentru persoane individuale și respectiv până la 100 salarii pentru persoanele juridice. Cu toate acestea, instrumentele propuse nu reduc influența business-ului la care face referință Comisia de Veneția. Certificatul de integritate ce va fi eliberat de către Autoritatea Națională de Integritate va viza doar existența unor restricții legale/judecătorești și regimul declarării averii și intereselor personale. Iar limitarea donațiilor nu exclude posibilitatea influențării din partea mediului de afaceri, ci doar limitarea acesteia. Realitatea politică moldovenească recentă demonstrează că grupurile oligarhice, care controlează partide politice, iar prin partide și instituții de stat, pot influența comportamentul și deciziile politice ale deputaților prin corupere sau intimidare. Aceste aspecte nu pot fi soluționate nici prin certificatul de integritate și nici prin limitare donațiilor, care sunt importante, dar insuficiente.
3. Stimularea participării femeilor în procesul electoral. Acest aspect deja este reflectat în legislația electorală, iar Comisia de la Veneția s-a referit la reflectarea lor în cazul proiectului de lege privind votul mixt. Democrații au decis nu doar să se conformeze recomandărilor, dar și să le depășească, înțelegând că aceasta poate genera simpatii din partea observatorilor externi și a instituțiilor europene, centrate pe egalitatea de gen. Astfel, partidele care promovează femei pe liste sau în circumscripțiile uninominale vor beneficia de mai multe subvenții bugetare (majorare de până la 10%).
4. Prevederile privind formarea circumscripțiilor uninominale pentru regiunea transnistreană și diasporă sunt concretizate. Într-adevăr, Democrații fixează aceste aspecte tehnice, precum recomandă Comisia de la Veneția, dar problema disproporționalității reprezentării diasporei și a regiunii transnistrene în viitorul parlament nu este rezolvată. Or, diaspora a cărui număr depășește cifra de 500 mii de persoane va fi reprezentată de 3 deputați, iar regiunea transnistreană cu circa 100 mii de persoane cu acte moldovenești în regulă ar putea obține 2 deputați (55-60 mii de alegători per circumscripție uninominală). Astfel, prin votul mixt și limitarea diasporei la trei deputați, Democrații generează competiție politică în interiorul diasporei, deposedează partidele extra-parlamentare pro-europene de votanți activi peste hotare și diminuează riscurile legate de voturile migranților moldoveni pe termen lung, inclusiv a moldovenilor din Rusia.
Din exemplele descrise mai sus se observă că, deși prevederile legale ce țin de votul mixt reflectă recomandările Comisiei de la Veneția, acestea sunt elaborate în așa fel că favorizează guvernarea. Mai mult ca atât, democrații folosesc sondajele și protestele, organizate tot de ei, ca să simuleze existența unei majorități favorabile votului mixt în societate.
Primo, Democrații apelează la sondajul IMAS din 18 iulie (IPN, 24 Iulie 2017), comandat de ei, dar îl interpretează de o manieră imprecisă și incorectă. Potrivit sondajului, peste 70% din populație a fost informată despre intenția de a schimba sistemul proporțional, pentru că ar fi în detrimentul conexiunii directe dintre votant și politician. Democrații uită să menționeze că, potrivit informației primite, cetățenii au fost asigurați că prin votul uninominal, iar ulterior cu cel mixt, vor putea retrage deputații votați în cadrul unor referendumuri. Astfel, oponenții sistemului proporțional au fost duși în eroare, deoarece votul mixt, introdus pe 20 iulie curent, exclude rechemarea deputaților, calificată neconstituțională de către Comisia de la Veneția, iar în final și de către Democrați.
Secondo, Democrații invocă în mod repetat motivul suveranității poporului versus condiționalitățile externe impuse de UE. Autorii sondajului, compania IMAS, și comanditarii acestuia - PDM, știu că pentru a primi asistența macro-financiară, bazată pe bunăvoința UE și banii cetățenilor europeni, guvernarea trebuie să îndeplinească “pre-condiții politice”. Totuși, aceștia aleg să se eschiveze de la responsabilitate și să interpreteze condiționalitățile UE drept “sancțiuni”, iar aplicarea lor drept “penalizare” a Moldovei. O asemenea abordare nu doar alimentează euroscepticismul în rândul moldovenilor, dar și expune UE unei critici, totalmente nejustificate.
Tertio, partidul de la guvernare își atribuie rolul de împăciuitor într-un context moldovenesc unde consensul ar fi o situație necaracteristică. În realitate, anume decizia democraților de a adopta votul mixt a divizat din nou societatea și a generat proteste anti-guvernamentale. La fel, Democrații au accentuat linii de separare în interiorul societății civile. Mai mult ca atât, pentru a compensa lipsa de validare publică a votului mixt, Democrații folosesc ca exemplu protestele pro-votul mixt, din 20 iulie, la care ar fi participat 15 mii de oameni, inclusiv lucrători din sectorul public la solicitarea sau sub presiunea conducerii.
În linii mari, argumentele Democraților pot părea plauzibile pentru persoanele necunoscătoare ale realităților moldovenești. De fapt, aceștia au reușit să combine recomandările Comisiei de la Veneția cu propriile interese politice și să păstreze în viață votul mixt. Chiar dacă multe din argumentele Democraților sună convingător, analiza lor minuțioasă prezentată mai sus demonstrează contrariul.
În loc de concluzie…
Instituțiile europene urmează să prezinte în viitorul apropiat verdictul privind alocarea asistenței macro-financiare, iar neîndeplinirea “pre-condițiilor politice” de către guvernarea de la Chișinău trebuie să figureze ca unicul argument plauzibil. Desigur, mai toate recomandările Comisie de la Veneția a fost reflectate în proiectul final al legii privind votul mixt, dar nu și recomandarea principală – neadoptarea votului mixt în general.
La această etapă, putem presupune că Democrații au lansat intenționat un proiect de lege privind votul mixt cu diverse defecte vizibile pentru a putea renunța la ele, cu ușurință, la recomandarea Comisiei de la Veneția. Or, neajunsurile și respectiv recomandările pentru repararea lor nu au făcut altceva decât să ajute la validarea votului mixt.
Deși ar fi o eroare, nu poate fi nicidecum exclusă probabilitatea ca UE să fie convinsă de argumentele Democraților cu privire la caracterul legitim, legal și inofensiv al votului mixt. Mobilizarea protestelor, combaterea argumentelor democraților cu argumente juridice și nu prin declarații publice și populiste, precum și comunicarea activă cu instituțiile europene, sunt esențiale pentru a pune la dispoziția UE informația veridică despre natura reală a votului mixt și a amâna asistența macro-financiară.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.