Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
Print Send by email
05:30, 24 Iul 2017
 

 
Condiționalitățile trebuie resuscitate în mod urgent pentru a întări autoritatea UE și a nu permite răspândirea sentimentelor de desconsiderație față de UE în Moldova și în regiune...


 

Dionis Cenușa
 

Partidul de la guvernare din Moldova a reușit să modifice sistemul electoral proporțional cu unul mixt, ignorând criticile Comisiei de la Veneția și avertizările instituțiilor Uniunii Europene. Pe 20 iulie 2017, în mai puțin de 5 minute, fracțiunile democraților și socialiștilor, împreună cu 12 deputații transfugi, au votat cu o majoritatea absolută, în total 74 voturi, trecerea la sistemul electoral mixt (votul mixt).

Pentru a minimiza riscul unor proteste în masă, partidul de la guvernare (Partidul Democrat) a organizat votarea pentru sistemul electoral mixt, în lectură finală, cu o zi înainte de închiderea sesiunii parlamentare de primăvară-vară de pe 21 iulie. Cu două zile înainte de vot, pe 18 iulie, Partidul Democrat a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie publică controversat, realizat de IMAS la comanda democraților, care ilustrează o susținere publică pentru schimbarea sistemului electoral proporțional cu cel mixt. Sondajul democraților cumulează procentele exprimate pentru două sisteme - cel mixt și cel uninominal, declarând că 54% din populație optează pentru votul mixt. În realitate, majoritatea populației sau 35% se expune în favoarea sistemului proporțional.

Același sondaj include întrebări manipulatorii care asociază UE cu o eventuală “sancționare” a Moldovei pentru schimbare a sistemului electoral. “Sancțiunile” specificate în sondaj se referă indirect la asistența macro-financiară de 100 milioane EUR, aprobată de către Parlamentul European pe 4 iulie, care potrivit înțelegerii între instituțiile europene din 6 iunie va fi alocată doar dacă autoritățile moldovenești îndeplinesc precondițiile politice, în particular prevederile opiniei Comisiei de la Veneția din 16 iulie (IPN, June 2017). Din sondaj mai reiese că asistența financiară a UE este o obligație europeană față de Moldova și un drept inalienabil al moldovenilor, iar nealocarea acestei asistențe este interpretată drept “amestec” al UE în politica internă a Moldovei și încălcarea suveranității țării.

Totodată, sondajul pune în lumină negativă societatea civilă și opoziția anti-guvernamentală care s-a opus instituirii sistemului mixt, inclusiv a chemat instituțiile UE să condiționeze alocarea asistenței financiare cu neimplementarea votului mixt. (Vezi Tabelul 1)

Tabel 1. Întrebări din Sondajul IMAS cu privire la sistemul de vot mixt, comandat de Partidul Democrat

Întrebări din sondaj

Răspunsul respondenților

Considerați că sistemul electoral trebuie modificat sau?

·        Da – 59

·        Nu – 31

·        NȘ/NR – 10

Cum ar trebuie să fie selectați deputații la următoarele alegeri parlamentare?

·        Sistemul actual de vot (proporțional) – 35

·        Sistemul uninominal de vot – 30

·        Sistemul mixt de vot – 24

·        NȘ/NR – 11

Ce trebuie să facă Parlamentul?

·        Să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția – 38

·        Să se folosească de dreptul suveran de a decide schimbarea sistemului electoral dacă majoritatea cetățenilor vor acest lucru – 53

·        NȘ/NR – 9

Uniunea Europeană

Ce trebuie să facă actualul Parlament dacă majoritatea cetățenilor doresc schimbarea sistemului electoral, iar UE anunță că va sancționa Republica Moldova dacă va schimba sistemul electoral?

·        Parlamentul ar trebui să țină cont de avertismentele UE și să renunțe la schimbarea sistemului electoral – 33

·        Parlamentul ar trebuie să asculte de voința cetățenilor și să facă schimbarea sistemului electoral – 60

Dacă UE va sancționa Moldova pentru introducerea sistemului mixt de vot, cum veți aprecia această situație?

·        Corectă, Moldova trebuie să respecte decizia UE – 30

·        Incorectă, decizia UE este un amestec în politica internă a Moldovei – 17

·        Incorectă – schimbarea sistemului de vot este dreptul cetățenilor și nu trebuie afectat  de decizii din afară – 19

·        Incorectă – Moldova este un stat suveran și are dreptul să decidă ce sistem electoral își alege – 25

·        NȘ/NR – 9

Societatea civilă și opoziția

Un număr de partide și ONG-uri au ales să protesteze împotriva introducerii votului mixt. Ce părere aveți?

·        Părere pozitivă – 26

·        Părere negative – 24

·        Neutră, e dreptul oricui de a protesta – 42

·        NȘ/NR – 8

Dacă va fi adoptat votul mixt intenționați să participați la proteste, demonstrații, marșuri?

·        Da – 27

·        Nu – 70

·        NȘ/NR – 3

Sursa: IMAS

Câteva din deficiențele noului sistem de vot

Pe lângă faptul că sistemul de vot mixt sporește perspectivele electorale ale democraților la scrutinul din 2018, acest sistem poate produce probleme de natură procedurală și politică la organizarea alegerilor. Votul mixt este capabil să destabilizeze procesul electoral încă fragil și să clatine pilonii democrației parlamentare.

Potrivit noilor modificări la Codul Electoral, 51 de deputați din 101 vor fi aleși în cadrul circumscripțiilor uninominale, ceilalți 50  - pe liste de partid în cadrul circumscripției naționale. Circumscripțiile uninominale (la număr 51) vor fi create la nivel de unități administrativ-teritoriale de nivelul 2 - raioane. Un raion cu 55.000-60.000 de alegători cu drept de vot va alege un deputat, iar numărul de deputați desemnați de la o circumscripție va rezulta din mărimea populației raionului (Art. 74). Circumscripțiile uninominale vor fi aprobate de către Guvern, în baza deciziei unei comisii independente a cărei componență va fi stabilită tot de către Guvern. Pe de o parte, profilul circumscripțiilor uninominale va fi puternic influențat de către democrați, care controlează Guvernul. Pe de altă parte, procesul de desemnare a circumscripțiilor poate suferi complicații din cauza inconsistenței demografice a raioanelor. Or, un raion poate fi eligibil pentru a desemna un candidat la alegerile parlamentare dacă numără cel puțin 55.000 mii de alegători cu drept de vot. Datele Comisiei Electorale Centrale însă arată că 12 raioane nu se încadrează în limitele stabilite de legislația electorală amendată. În altă ordine de idei, alte dificultăți pot apărea la formarea circumscripțiilor pentru votanții din diasporă, având în vedere evidența defectuoasă a moldovenilor emigrați. (Vezi Tabelul 2)

Tabel 2. Calculul estimativ al numărului de circumscripții uninominale per unități administrativ-teritoriale de nivelul doi (raioane), municipii, UTA Găgăuzia și diasporă


 

  Numărul de alegători incluși în listele electorale de bază pentru scrutinul din noiembrie 2014 Numărul eventual de circumscripții uninominale (55.000 mii de alegători cu drept de vot per circumscripție)
CHIȘINĂU 618.842 11
BĂLȚI 105.533 1
UTA GĂGĂUZIA 130.986 2
Raioane un număr de alegători cu drept de vot care variază între 55.000-110.000 1. Anenii Noi; 2. Briceni; 3. Cahul; 4.Călărași; 5. Căușeni; 6. Criuleni; 7. Drochia; 8. Edineț; 9. Fălești; 10. Florești, 11. Hâncești; 12. Ialoveni; 13. Orhei; 14. Râșcani; 15. Sângerei; 16. Soroca; 17. Strășeni; 18. Ștefan Vodă; 19. Telenești; 20. Ungheni Câte o circumscripție
Raioane cu un număr de alegători cu drept de vot mai mic decât 55.000 1. Basarabeasca; 2. Cantemir; 3. Cimișlia; 4. Dondușeni; 5. Dubăsari; 6. Glodeni; 7. Leova; 8. Nisporeni; 9. Șoldănești; 10. Ocnința; 11. Rezina; 12. Taraclia Nicio circumscripție
Regiunea transnistreană   La constituirea circumscripțiilor se va ține cont de datele Registrului de stat al alegătorilor și hotarele unităților administrativ-teritoriale de malul stâng și drept al Nistrului.
Circumscripții uninominale peste hotare (zone geografice)

1. Țările UE, Norvegia, Islanda, Elveția, Liechtenstein, San Marino, țările din Europa de Sud-Est non-membre UE, Turcia și Israel

2. Țările CSI, Ucraina, Georgia, Asia, Orientul Mijlociu

3. America de Nord, America de Sud, Africa, Australia, Noua Zelandă

Numărul circumscripțiilor în funcție de următoarele: 1) datele misiunilor diplomatice; 2) datele autorităților publice centrale și statistica oficială; 3) înregistrarea prealabilă a cetățenilor aflați în străinătate; 4) numărul persoanelor care au participat la scrutinul precedent; 5) alte date, inclusiv cele solicitate de la țările gazdă.

Sursa: Calculul autorului în baza datelor CEC cu privire la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 și a noilor amendamente ale Codului Electoral cu privire la votul mixt.

Pe lângă riscurile legate de influențarea procesului de formare a circumscripțiilor uninominale, anumite complicații pot apărea din cauza prerogativelor largi acordate Curții Constituționale. Conform noilor amendamente, dacă aceasta nu confirmă legalitatea alegerilor în 34 (2/3) din 51 de circumscripții uninominale, atunci Comisia Electorală Centrală va putea să refuze eliberarea legitimațiilor deputaților aleși (Art. 94). Adițional, lipsesc limitări concrete cu privire la atribuția Curții Constituționale cu privire la anularea alegerilor pentru o anumită circumscripție uninominală, atunci când stabilește că au existat încălcări.

În fine, noua legislație relativizează valoarea voturilor acordate de alegători, dar și pune în pericol corectitudinea rezultatului final. Or, atunci când candidații pe circumscripții uninominale obțin același număr de voturi, câștigătorul este stabilit prin “tragerea la sorț” de către consiliul electoral de circumscripție (Art. 91), fără a fi asigurat vreun mecanism de transparență.

Pragmatism sau slăbiciune

UE a reacționat peste o zi de la votul pentru introducerea sistemului de vot mixt (21 iulie), iar reacția exprimă poziția UE la cel mai înalt nivel – Federica Mogherini, șefa Serviciului de Acțiune Externă a UE și Johannes Hahn, Comisia Europeană. O declarație oficială pe marginea intenției de schimbare a sistemului electoral, deși mai consistentă, a fost lansată anterior, practic o lună în urmă, dar de către Purtătorul de Cuvânt al Serviciului de Acțiune Externă (19 iunie 2017).

Declarația Mogherini-Hahn indică asupra câtorva aspecte importante. În primul rând, declarația evidențiază că poziția UE este ancorată în recomandările Comisiei de la Veneția, care sunt critice vizavi de votul mixt. La fel, din declarație rezultă că guvernarea de la Chișinău a schimbat sistemul electoral fără a consulta societatea civilă în mod autentic și fără a urma recomandările partenerilor internaționali. Adițional, documentul reiterează faptul că asupra democrației planează riscuri odată cu introducerea votului mixt. Totodată, atât Serviciul Extern, cât și Comisia Europeană reamintesc faptul că vor continua să monitorizeze situația din domeniul electoral, în particular în contextul acordării asistenței macro-financiare și a obligațiunii de a respecta mecanismele instituțiilor democratice.

Evident, declarația Mogherini-Hahn arată o luare de atitudine serioasă, dar conținutul declarației nu exprimă nicio stare de alertă și nici o iritare majoră din partea instituțiilor UE. În loc să dramatizeze lucrurile, UE a decis să adopte o poziție pragmatică, mai ales că asistența macro-financiară pentru Moldova este strict legată de precondiții politice, pe care guvernarea de la Chișinău deocamdată le încalcă. Adoptând un mesaj calm, UE evită antrenarea sa în campaniile de manipulare publică, pe care democrații le folosesc pentru a transfera responsabilitatea pentru eventuala neacordare a asistenței pe seama Bruxelles-ului, încercând, astfel, să șantajeze indirect UE.

În loc de concluzie...

În orice caz, UE are nevoie ca Moldova să îndeplinească reforme, iar, în prezent, altcineva decât democrații nu o pot face, chiar dacă multe reforme sunt mimate sau executate prost. Realitatea dată convine democraților și liderului lor Vladimir Plahotniuc, care prin adoptarea votului mixt continuă să testeze liniile roșii trasate de către partenerii europeni.

Cât timp există această necesitate reciprocă, UE va fi forțată, din lipsa unei alternative la Chișinău, să admită unele devieri de la angajamente, în timp ce Partidul Democrat va tinde să folosească privilegiul unicii forțe politice cu tentă europeană pentru a-și urmări propriile interese politice.

În fine, adoptarea votului mixt în ciuda avertizărilor UE vizavi de asistența macro-financiară demonstrează, pe de o parte, un amestec reușit de planificare strategică și resurse enorme, dar și îndrăzneală și calcul la rece a riscurilor în interiorul Partidului Democrat. Pe de altă parte, aceasta denotă că instrumentul condiționalităților aplicat de UE nu mai este atât de înfricoșător pentru guvernarea moldoveană. Condiționalitățile trebuie resuscitate în mod urgent pentru a întări autoritatea UE și a nu permite răspândirea sentimentelor de desconsiderație față de UE în Moldova și în regiune, în particular, în Georgia și Ucraina.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS