 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Imaginea noului Șef al Delegației Uniunii Europene de la Chișinău, Peter Michalko, este în proces de formare. Aceasta însă va fi definită de modul în care diplomatul european va gestiona situațiile de criză, care sunt inevitabile în ambianța politică tumultuoasă din Moldova. Deocamdată, persistă o anumită doză de incertitudine cu privire la capacitatea Șefului Delegației de a fi suficient de ferm în dialogul cu guvernarea de la Chișinău și de a se menține imparțial în orice tip de constrângeri politice interne. Percepția dată ar putea domina până la probarea contrariului de către Peter Michalko.
Primul test care va scoate la iveală temperamentul diplomatului european urmează să fie dosarul asistenței macro-financiare de 100 milioane EUR, promis de UE și dorit extrem de mult de către Partidul Democrat și personal de către Vladimir Plahotniuc. Valoarea acestei asistențe este mai întâi politică, după care economică.
Eventuala acordare a asistenței și debursarea primei tranșe vor fi interpretate de către Democrați ca o legitimare din partea UE. Astfel, Bruxelles-ul, practic, va recunoaște că guvernarea moldoveană ar respecta pre-condițiile politice privind mecanismul instituțiilor democratice (sistem multipartinic, statul de drept, drepturilor omului). Pre-condițiile date constituie aranjamentul comun, agreat de Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European în iunie 2017 (IPN, 19 Iunie 2017), care trebuie îndeplinit pentru ca asistența macro-financiară să fie oferită.
La fel, aceasta va contrasta puternic cu retorica opoziției extra-parlamentare de la Chișinău. Cea din urmă vede în Bruxelles un aliat principal, dacă nu unicul, în promovarea unor reforme veritabile și, respectiv, în prevenirea și stoparea efectelor destructive asupra instituțiilor democratice, rezultate din acțiunile guvernării.
Primele intervenții publice ale Șefului Delegației au combinat mesaje neclare privind soarta asistenței macro-financiare. Diplomatul ar fi invocat importanța respectării principiilor sistemului politic democratic, inclusiv corectitudinea implementării legislației electorale, în cazul asistenței macro-financiare de 100 milioane EUR. Faptul că acesta nu a operat cu termenul de “pre-condiții”, ci s-a referit doar la condiții, ar putea însemna că decizia finală înclină, totuși, în favoarea acordării asistenței. În orice caz, Șeful Delegației așteaptă ca anunțul să vină de la Bruxelles și nu se aventurează să spargă gheață înainte de timp. Dar pe lângă calitatea de precauție, de care Peter Michalko deja dă dovadă, este extrem de importantă o comunicare clară, coerentă și consecventă pe marginea asistenței macro-financiare, care absentează.
Pragmatism și/sau optimism
Aparițiile inițiale pe care le-a avut noul Șef al Delegației permit să observăm anumite similitudini cu Pirkka Tapiola (IPN, 21 August 2017) și anume manifestarea unui optimism, deși mai rezervat, la început de mandat. Optimismul lui Peter Michalko este oarecum mai pragmatic, deoarece urmează după un mandat complicat avut de Tapiola, când Moldova a traversat numeroase crize politice, o devalizare a sistemului bancar și o suspendare a asistenței europene.
Pe de o parte, diplomatul european a dat de înțeles că gradul de realizare a reformelor va fi verificat conform anumitor criterii clare. Altfel spus, doar condiționalitățile anterioare ale UE devin mai specifice și diverse. Acest principiu va fi aplicat față de toate tipurile de asistență acordate Moldovei. Pe de altă parte, în cazul asistenței macro-financiare se mai adaugă și pre-condițiile cu privire la mecanismul instituțiilor democratice, definite de către Peter Michalko drept “criterii politice”. Potrivit aranjamentului dintre instituțiile europene, nerespectarea pre-condițiilor poate declanșa suspendarea sau chiar anularea întregii asistențe macro-financiare. Acest aspect crucial al asistenței macro-financiare este deocamdată trecut cu vederea.
La fel ca și Tapiola, noul Șef al Delegației centrează interesul UE în realizarea reformelor în Moldova cu scopul de a spori prosperitatea cetățenilor și consolida stabilitatea țării. Focusarea pe necesitățile cetățenilor este obligatorie pentru a restabili euro-optimismul subțiat în rândul moldovenilor, la nivelul cotelor din perioada 2005-2009 (50-75%).
Totodată, pragmatismul lui Peter Michalko reiese din existența unui cadru juridic avansat în relația UE-Moldova care favorizează apropierea graduală de UE. Șeful Delegației nu și-a exprimat încă nicio îngrijorare legată de numeroasele promisiuni politice ale Președintelui Igor Dodon de a revizui Acordul de Asociere. Dar el înțelege că obiectivul politic al Președintelui Dodon este ca relația dintre UE și guvernare să fie tensionată, deoarece asta fortifică simpatiile pro-ruse sau eurosceptice în societatea divizată pe linii geopolitice.
O provocare și trei scenarii
Până la alegerile parlamentare din 2018, soldate cu previzibila extindere a Socialiștilor în Parlament și îndoielile vizavi de durabilitatea vectorului european, noul Șef al Delegației trebuie să înfrunte manevrele politice ale Democraților. La fel, urmează un proces dureros de comunicare cu opoziția extra-parlamentară, care deși s-a arătat mulțumită de prima conversație cu Peter Michalko, va reacționa negativ dacă asistența macro-financiară va fi inițiată în cele din urmă.
Cea mai apropiată în timp provocare ține de asistența macro-financiară și ce fel de impact politic aceasta va avea asupra discursului politic de la Chișinău. Pentru a înțelege urmările acestei provocări pot fi ilustrate trei scenarii de bază în legătură cu asistența macro-financiară.
Primul scenariu implică acordarea asistenței de către UE, sub motivul că guvernarea a urmat unele din recomandările Comisiei de la Veneția privind votul mixt, a renunțat la legea privind organizațiile non-comerciale revizuită, ce putea limita finanțarea externă sau alte argumente oferite de către Democrați. Scenariul dat este pozitiv pentru guvernare, dar negativ pentru opoziția extra-parlamentară, a cărei critică împotriva votului mixt va fi deteriorată. Societatea civilă și mass-media pro-reformă la fel vor califica acest lucru ca pe un compromis între Bruxelles și guvernare. Concomitent, UE va deveni protagonista mașinăriei propagandistice a guvernării, fiind folosită pentru a elogia acțiunile PDM și rolul lui Vladimir Plahotniuc în cadrul guvernării.
Ce de-al doilea scenariu reprezintă o tentativă a UE de a lega guvernarea de noi angajamente și condiționalități, prevăzute de Acordul privind asistența macro-financiară. Astfel, este debursată prima tranșă, iar Democrații sunt verificați atent dacă încalcă sau nu pre-condițiile politice. În acest fel, europenii pot să folosească asistența ca pe o pârghie pentru a le cere autorităților moldovenești să asigure funcționarea instituțiilor democratice într-un an electoral - 2018. Avantajul UE în această situație este că poate să suspende sau să anuleze asistența macro-financiară, punând în lumină negativă guvernarea. Dar dezavantajul este că orice înghețare a asistenței va fi exploatată de către Președintele Dodon și Socialiști pentru a-și consolida electoratul.
Al treilea scenariu, care este cel mai improbabil, constă în neacordarea asistenței pe motivul că prin schimbarea votului mixt a fost afectat sistemul multipartinic și denaturată competiția între forțele politice în procesul de alegeri. Contextul dat favorizează cel mai mult opoziția extra-parlamentară și Socialiștii, care obțin argumente electorale pentru 2018 în combaterea politică a Democraților. UE ar putea deveni ținta anumitor acuzații din partea instituțiilor media pro-guvernamentale pentru că “penalizează” guvernarea și, totodată, lipsește țara de asistența financiară vitală. În final, pe banca imaginară a acuzaților ar putea fi UE, dar și opoziția extra-parlamentară, care se împotrivește acestei asistențe din cauza introducerii votului mixt.
În loc de concluzie...
Pragmatismul optimist manifestat de Peter Michalko va fi testat la prima criză politică din Moldova. Fixarea reformelor pe beneficii directe pentru cetățeni este ceea ce poate să-l ajute pe noul Șef al Delegației să construiască o bază solidă în relația cu publicul local.
Totodată, într-o măsură semnificativă, autoritatea Ambasadorului Michalko va rezulta din principialitatea acestuia vizavi de guvernare. De o importanță majoră este de asemenea forța lui de a valorifica fiecare condiționalitate, instrumentată de UE, pentru a extrage maxim rezultate din reforme.
Asistența macro-financiară constituie primul test major al noului Șef al Delegației UE. Aprecierea obiectivă a contextului politic și respectarea pre-condițiilor trebuie să fie punctul de pornire pentru a sprijini sau nu alocarea asistenței date. UE și Peter Michalko vor trebui să-și asume pe deplin consecințele deciziei adoptate. Pentru a administra situația de criză care pare să fie iminentă, indiferent de scenariul evenimentelor, o comunicare efectivă cu privire la asistența macro-financiară este imperativă. Altfel, UE poate scăpa de sub control situația și deveni insensibilă față de manevrele guvernării, ceea ce va pune în dificultate opoziția extra-parlamentară, dar și societatea civilă, care mizează pe UE.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.