 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Rămân aproape două luni până la noul summit al Parteneriatului Estic (Noiembrie 2017), care va aduna la Bruxelles liderii naționali și supranaționali ai UE, precum și pe conducerea celor șase țări din vecinătatea estică a UE, inclusiv Moldova. Au trecut deja 8 ani de la lansarea Parteneriatului. De atunci, țările din regiune au traversat multiple crize politice, evoluții pozitive și regrese în procesul de reformă, dar și o maturizare constantă a relațiilor cu UE.
Pentru a reda un nou impuls dimensiunii estice a Politicii Europene de Vecinătate și a materializa prevederile Strategiei Globale a UE (IPN, July 25 2016) și politica europeană de vecinătate revizuită (IPN, Nov. 2015), Parlamentul European intenționează să voteze un set de recomandări către celelalte instituții europene.
Unele recomandări sunt de natură politică - accentuarea perspectivei europene (art. 49 al Tratatului UE) pentru țările partenere, adică cele 6 țări al Parteneriatului Estic, dacă sunt state europene. Setul de recomandări discutat în Comisia Parlamentară pentru Afaceri Externe (14 septembrie 2017) menționează buna guvernare de 5 ori, statul de drept – de 4 ori și drepturile omului – de trei ori. Toate aceste elemente reprezintă “valori europene nucleu”, de care depinde însăși existența UE pe termen lung. Spre deosebire de unele țări UE (Ungaria, Polonia) unde valorile date sunt subminate, în țările Parteneriatului Estic acestea nu au reușit nici să prindă rădăcini. Din acest considerent, solicitarea eurodeputaților de a combate corupția în mod efectiv, specificată de trei ori, trebuie înțeleasă și ca o modalitate de a promova valorile europene. De fapt, fără aceste valori, o integrare europeană structurală este imposibilă.
Un loc separat îl ocupă societatea civilă și legislația electorală. Mai exact, europarlamentarii cer instituțiilor europene să fortifice sectorul asociativ în cele 6 țări partenere, prin opunerea față de legislația care are menirea să obstrucționează activitatea societății civile. Totodată, este invocată necesitatea consensului, cu societatea civilă și opoziția, la revizuirea legislației electorale. Astfel, Bruxelles-ul conștientizează că alt partener local, cu profil democratic, capabil să supravegheze guvernele, nu există. De aceea, protejarea și capacitarea societății civile constituie un obiectiv cheie în promovarea reformelor în cele 6 țări.
Majoritatea recomandărilor formulate de către forul european țin de beneficiile practice pe care Parteneriatul Estic trebuie să le livreze în viitor (investiții, infrastructură, energie etc.). Unele propuneri ale eurodeputaților depășesc ambițiile trasate de către Comisia Europeană în Planul său de Acțiuni dedicat valorificării Parteneriatului Estic în perioada 2017-2020, propus la finele lui 2016. Printre acestea se numără dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă, eliminarea tarifelor la roaming între țările UE și țările partenere, inclusiv introducerea unor preferințe tarifare unilaterale pentru anumite bunuri importate din regiune.
Parteneriatul Estic – interdependență cu riscuri
Durabilitatea efectelor Parteneriatului Estic rezultă din profunzimea interdependenței create între furnizor (UE) și, respectiv, consumator (6 țări ale Parteneriatului Estic). De aceea, cu cât mai multe interconectări și, respectiv, interdependențe apar, cu atât mai consistentă și puternică devine influența UE asupra vecinătății sale.
Crearea unei rețele de interdependențe poate avea loc prin Planul European de Investiții, propus de eurodeputați pentru Ucraina și alte țări din Parteneriatul Estic, dacă îndeplinesc cu succes reformele. În acest fel, pot fi generate proiectele de infrastructură în domeniul transportului, energiei, comerțului, care ar diversifica conexiunile fizice și economice între UE și regiune.
Dar orice interdependență implică principiul de reciprocitate. Prin urmare, în urma interdependențelor create cu vecinătatea estică, UE combină un rol dublu – de furnizor și, într-o anumită măsură, de consumator al efectelor produse de procesele politice și social-economice din țările Parteneriatul Estic. Din aceste considerente, este crucială acordarea sprijinului pentru: (i) implementarea acordurilor privind liberalizarea vizelor; (ii) adoptarea legislației în domeniul mediului, adresarea problemelor de securitate; (iii) consolidarea securității; (iv) realizarea Acordurilor de Asociere etc. Realizarea acestor măsuri, indicate de către eurodeputați, sunt benefice pentru cele 6 țări, dar și pentru UE. Astfel, prin îndeplinirea acordului privind liberalizarea vizelor, UE se asigură cu frontiere guvernate eficient la hotarele sale estice. Preluarea legislației europene în domeniul mediului poate preveni incidente ecologice, cu impact negativ asupra sănătății cetățenilor europeni. Consolidarea capacităților de securitate ale țărilor din regiune le va face mai rezistente la riscuri hibride de ordin intern sau extern. Iar prin intermediul Acordurilor de Asociere și a altor tipuri de acorduri, situația politică și economică din cele 6 țări va deveni mai previzibilă, mai stabilă și mai ușor de gestionat.
Cu toate acestea, integrarea europeană este un proces viu. Acesta implică diverși actori, mulți dintre care (forțele politice corupte, grupurile de interes) ar vrea să profite de pe urma interconectărilor propuse de UE pentru binele public și cetățeni. De aceea, îndeplinirea reformelor necesită precauție majoră, pentru a preveni orice tentativă de a vicia proiectele europene.
Avansarea condiționalităților țintite, abordarea diferențiată, asistența financiară conectată la principiile „mai mult pentru mai mult” și „mai puțin pentru mai puțin”, precum și folosirea corectă a politicilor de comunicare, sunt promovate în continuare. Aceste instrumente sunt esențiale pentru funcționarea Parteneriatului Estic existent. Totodată, aceasta va pregăti terenul pentru Parteneriatul Estic+, care va permite aprofundarea integrării cu UE pentru cele 6 țări - Uniunea Vamală a UE, zona Schengen, extinderea participării în programele UE etc.
Este vizată Rusia
Recomandările formulate de către eurodeputați evidențiază faptul că Rusia susține conflictele teritoriale din majoritatea țărilor Parteneriatului Estic, în contradicție cu angajamentele sale internaționale privind independența, suveranitatea și integritatea teritorială a acestor țări.
Pe de altă parte, este specificat dreptul suveran al celor 6 țări de a decide asupra relației cu UE. Este o aluzie indirectă la presiunile exercitate de Rusia asupra acelor țări care decid să aprofundeze dialogul cu Bruxelles-ul.
În recomandările eurodeputaților se regăsește solicitarea explicită de a opune rezistență colectivă contra Rusiei, prin consolidarea măsurilor de restricții țintite, pentru a soluționa conflictele teritoriale din Ucraina, Georgia și Moldova și a combate dezinformarea, atacurile cibernetice etc.
Independența energetică este abordată în mod separat, cu accentul pus pe îmbunătățirea interconexiunii și infrastructurii, sporirea integrării energetice cu UE și monitorizarea proiectelor cu capital rusesc (NordStream 2) .
Recomandări relevante pentru Moldova
Recomandările elaborate de către Parlamentul European fotografiază o serie de provocări cu care se confruntă Moldova, dar și alte țări din regiune. Astfel, este scoasă în evidență schimbarea legislației electorale, fără consensul larg al societății civile și al opoziției, în vederea favorizării partidele de la guvernare. Georgia, la fel ca și Moldova, trece prin devieri similare.
La fel, recomandările fac referință la măsurile întreprinse de autorități pentru a submina activitatea societății civile. În Moldova, autoritățile au testat ideea de a restrânge finanțarea externă pentru ONG-urile active în domeniul politicilor publice. Regresul semnalat în Ucraina este însă cu mult mai grav, deoarece societatea civilă implicată în proiecte anti-corupție poate deveni oricând ținta instituțiilor de stat specializate în combaterea corupției.
Intervențiile propuse de către eurodeputați sunt foarte diverse. Din cele peste 20 de recomandări sugerate instituțiilor europene trei sunt determinante. În primul rând, Bruxelles-ul ar trebui să se asigure că valorile europene sunt pe deplin implementate și promovate de către țările cu Acorduri de Asociere. În al doilea rând, este propusă reînnoirea angajamentelor țărilor partenere de a realiza reformele legate de justiție, administrația publică și combaterea corupției. Nu în ultimul rând, se cere fortificarea societății civile, care joacă un rol crucial în promovarea reformelor.
Propunerile legate de piața muncii, energie, transport, fonduri de investiții etc. sunt importante, dar acestea nu asigură schimbarea calitativă și durabilă a situației din Moldova sau orice altă țară a Parteneriatului Estic. Dacă instituțiile de stat sau justiția rămân neschimbate, atunci durata de viață a investițiilor europene va fi scurtă, iar beneficiarii lor principali vor deveni nu cetățenii, ci politicienii corupți.
În loc de concluzie...
Parteneriatul Estic trebuie să fie transformat în mecanism eficient de reformare durabilă a întregii regiuni. De aceea, recomandările Parlamentului European merită atenția și sprijinul instituțiilor europene.
Stimularea interesului pentru Parteneriat în rândul cetățenilor ar putea avea loc prin eliminarea roamingului sau construirea unor comunicații de bandă largă. Dar aceasta doar le va distrage atenția pe o perioadă scurtă de timp. Problemele structurale nesoluționate, precum guvernarea proastă, agresivitatea corupției sau justiția inechitabilă, vor reveni repede pe agenda publică.
Totodată, până a vorbi despre Parteneriatul Estic+ sau perspectiva europeană, este necesară fortificarea reformelor democratice (statul de drept, drepturile omului, combaterea corupției) prin condiționalități țintite, capacitarea mass-media de investigație și a societății civile.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.