Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED

Op-Ed
	Un eventual referendum ar putea să aducă beneficii electorale PDM, dar, concomitent, reușit sau eșuat, acesta poate spori politizarea agendei europene și îndepărtarea de la reforme structurale și durabile...
Dionis Cenuşa

Inițiativa de a constituționaliza integrarea europeană a Moldovei, anunțată de către partidul de la guvernare și aliații săi politici încă în 2017 (IPN, Decembrie 2017), a eșuat în două tentative. În primul caz, Partidul Democrat și Grupul Popularilor Europeni au lansat propunerea de a revizui prevederile constituționale pe 12 octombrie 2018. Dar în lipsa sprijinului din partea Partidului Liberal Democrat și a Partidului Liberal au amânat votul. A doua încercare a urmat la o distanță de 6 zile (18 octombrie).Fără PL și PLDM, care au boicotat votarea, guvernarea a acumulat cu 13 voturi mai puțin decât cuantumul solicitat de lege pentru a valida schimbarea Constituției (67 de voturi sau 2/3 din deputați).

Pe de o parte, pe perioada celor două tentative și, cu precădere, ulterior acestora, Partidul Democrat și aliații săi politici, inclusiv mass-media subordonată acestora, au activat o campanie masivă de defăimare a opoziției parlamentare, care a refuzat să insereze vectorul european în legea supremă (Publika.md, 18 Octombrie 2018). La aceste critici s-au alăturat inclusiv eurodeputați români, ale căror formațiuni politice formează guvernarea în România, prietenoasă față de guvernarea de la Chișinău, și în mod regulat susținătoare a retoricii PDM la Bruxelles – Norica Nicolai (Grupul ALDE) și Andi Cristea (Socialii și Democrații). Pe de altă parte, insuccesul modificării constituționale a fost exploatat de către președintele Igor Dodon, care a difuzat ideea că vectorul european pierde teren politic chiar în interiorul forțelor pro-europene (Presedinte.md, 18 Octombrie 2018).

Examinarea mesajelor oficiale ale opoziției parlamentare denotă absența unor contra-mesaje ce ar conține argumente clare vizavi de raționamentul nevotării modificării constituționale. Unica explicație abordată până acum a fost nedorința Democraților de a cupla constituționalizarea vectorului european cu includerea limbii române în textul Legii Fundmentale. Totodată, opoziția extra-parlamentară a preferat să păstreze distanță, decât să manifeste solidaritate, cel puțin față de PLDM. Cel mai degrabă, PAS și Platforma DA anticipează noi atacuri ale guvernării, care va dori să extindă retorica de condamnare publică inclusiv asupra lor. Oricum, tactica opoziției parlamentare de a ocoli guvernarea pe dezbaterea acestui subiect sensibil s-ar putea solda cu o auto-sacrificare politică. Or, PDM nu va renunța la constituționalizarea vectorului european, în formă realizată sau eșuată, deoarece urmărește să-și maximizeze șansele la parlamentarele din 2019.

UE și-a păstrat neutralitatea politică față de inițiativa Democraților de a statornici vectorul european în Constituție. Deși reprezentanții guvernării proiectează faptul că Acordul de Asociere poate fi revizuit de către forțele pro-ruse, UE consideră că prevederile Acordului recunosc aspirațiile europene ale Moldovei și sunt suficiente (Europa Liberă, 17 Octombrie 2018). În paralel, partea europeană a accentuat necesitatea implementării Acordului. Astfel, UE reamintește poziția sa în privința valorilor europene prescrise în Acord, ale căror încălcare a provocat suspendarea asistenței UE (IPN, 9 Iulie 2018) pentru a doua oară, după înghețarea asistenței bugetare în 2015 pe fundalul devalizării sistemului bancar.

Partidul Democrat – perdant sau câștigător?

Lipsit de posibilitatea de a importa imagine pozitivă din relaționarea directă cu UE, după recenta răcire a dialogului (IPN, 18 Septembrie 2018), Partidul Democrat folosește introducerea vectorului european în Constituție drept generator de asociere cu UE. Motivația guvernării de a exploata acest dosar este diversă și se focusează pe multiple aspecte electorale.

În primul rând, integrarea europeană însumează atât idei cât și experiențe pozitive, cu care segmente largi din societate se asociază automat și în mod benevol. Ultimele sondaje indică o revitalizare a predispoziției europene în rândul moldovenilor (Vezi Tabelul de mai jos). De aceea, guvernarea nu face altceva decât să valorifice un bun politic gratuit, pe care alte partide nu pot sau nu vor să îl capitalizeze în același fel.

Tabel. Opțiunile geopolitice ale populației, 2017-2018, %

Sursa: IRI. org

Al doilea lucru rezultă din dorința PDM de a diminua prezența opoziției, în care UE are încredere, în viitorul legislativ. Din aceste considerente, indiferent de rezultatul referendumului, pe care îl planifică guvernarea, opoziția riscă să fie lovită frontal sau lateral. Dar direcția acțiunilor PDM va depinde de rezultatul interpretării venite din partea Curții Constituționale. Dacă Înalta Curte va permite derularea plebiscitului în ziua alegerilor (IPN, 20 Octombrie 2018), contrar actualei interdicții de 60 de zile înainte și după ziua alegerilor, atunci guvernarea va reuși să impună opoziției pro-UE o situație dilematică complicată. Pe de o parte, opoziția va fi atentă cu boicotarea referendumului după exemplul celui pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă (din noiembrie 2017), deoarece poate demobiliza participarea electoratului la alegeri, desfășurate concomitent cu referendumul. Iar, pe de altă parte, liderii opoziției vor fi nevoiți să promoveze participarea activă la vot, ceea ce indirect poate contribui la succesul referendumului. Același principiu se aplică și față de partidele pro-ruse, cu excepția faptului că acestea vor chema moldovenii să opteze împotriva introducerii vectorului european în Constituție.

În alt treilea rând, involuntar, partidele care se opun guvernării sunt nevoite să se distanțeze de retorica pro-europeană, preluată cu forța de către PDM și partenerii săi. Forțele politice pro-UE nici anterior nu au fost capabile să absoarbă tot potențialul pro-european al electoratului (IPN, 18 Decembrie 2017). Din cauza acțiunilor Democraților, noi grupuri de electorat fie își vor neutraliza preferințele geopolitice sau se vor abține de la politica activă, deoarece niciun partid nu îmbrățișează aspirațiile europene în mod autentic și exhaustiv. Nu există deocamdată indicii că partidul de la guvernarea s-ar putea răzgândi, chiar dacă pot fi afectate simpatiile pro-UE din societate. Or, interesul prioritar al PDM este de a folosi orice mijloace pentru a se menține la putere după 2019.

Dilema opoziției extra-parlamentare

Vulnerabilizată suplimentar de refuzarea revizuirii Constituției, opoziția parlamentară nu are șanse reale de a rămâne în politica mare după scrutinul din februarie 2019. Spre deosebire de aceasta, opoziția extra-parlamentară poate folosi disperarea guvernării și slăbiciunea PLDM și PL, pentru a se consolida.

Dilema principală în fața căreia se va afla PAS și Platforma DA în viitoarele luni este cum să abordeze ideea revizuirii Constituției, în mod pozitiv, negativ sau neutru.

Varianta pozitivă ar însemna că ambele partide se poziționează favorabil față de referendum, dar în mod explicit se detașează de orice viitoare cooperare cu Democrații lui Vladimir Plahotniuc. Nici PAS și nici Platforma DA nu au putut condiționa modificarea Constituției cu introducerea limbii române. Aceste formațiuni sunt dezinteresate să-și asume agenda unionistă în prezent, pentru care luptă atât PLDM cât și PL. Dar Maia Sandu și Andrei Năstase pot elabora alte condiții care să le ofere timp și teren de manevră dacă Curtea Constituțională aprobă combinarea alegerilor parlamentare cu referendumul constituțional.

În cazul variantei negative, în sincronizare cu PLDM, cele două partide extra-parlamentare se împotrivesc să acorde orice sprijin eventualului referendum. Pentru acest scenariu, cele două formațiuni trebuie să calculeze cu precizie dacă o retorică negativistă sau chemarea la boicot nu va lovi în propriul electorat, favorizând și mai mult Democrații împreună cu Socialiștii.

Aparent, forțele din opoziție pot la fel adopta o abordare neutră, dar aceasta va însemna că PDM va putea manipula contextul socio-politic fără a înfrunta careva rezistență din partea opoziției reale. Evident, opoziția deține multiple dosare pe care le poate utiliza pentru a critica politica guvernării, dar aceasta va înlocui absența din discuțiile publice despre necesitatea de a include sau nu vectorul european în Constituție. În consecință, Democrații și Socialiștii vor fi practic unicele forțe antrenate în dezbateri geopolitice, care conțin o eficacitate înaltă în eforturile de a influența comportamentul electoral al moldovenilor.

În loc de concluzie...

În baza jocului politic din jurul referendumului, guvernarea poate reuși să revizuiască Constituția și să-și asume o victorie politică majoră. Sau, aceasta va beneficia cel puțin de o “geopolitizare” masivă a alegerilor, având în vedere că Socialiștii și Igor Dodon vor fi împinși să atace deschis vectorul european.

Opoziția va fi obligată să-și asume un rol în viitoarele dezbateri privind revizuirea Constituției. În caz contrar, aceasta riscă să fie exclusă din discursul public care va seta dispoziția electorală a moldovenilor.

Deși organizarea referendumului în ziua alegerilor pare să contravină legislației în vigoare, Curtea Constituțională poate veni iarăși cu interpretări inovatoare, care să asigure noi pârghii guvernării. Un eventual referendum ar putea să aducă beneficii electorale PDM, dar, concomitent, reușit sau eșuat, acesta poate spori politizarea agendei europene și îndepărtarea de la reforme structurale și durabile.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.