Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
Print Send by email
05:30, 18 Sep 2018
 

 

Este deocamdată dificil de anticipat dacă UE va doza dialogul cu Chișinăul în cazul în care alegerile din 2019 vor fi injuste și Democrații se vor menține la putere...

 

Dionis Cenușa
 

Dialogul Moldovei cu UE se menține pe linia de plutire, deși este puternic vătămat de imprevizibilitatea, incoerența și neglijența autorităților centrale față de înțelegerile cu partenerii externi. Răcirea relațiilor bilaterale pornește de la invalidarea alegerilor din Chișinău, unde opoziția extra-parlamentară a reușit să se impună în fața stratagemelor guvernării în frunte cu Partidul Democrat. Monopolul eficient a celui din urmă asupra tuturor puterilor în stat distorsionează însă capacitatea democrației moldovenești de a se autoregla și dezavantajează considerabil partidele politice noi, care tind să penetreze sistemul politic prin intermediul alegerilor. Neintegrarea lor în peisajul politic autohton este permanent împiedicată de către partidul de la guvernare – în noiembrie 2016 prin facilitarea victoriei lui Igor Dodon în fața Maiei Sandu, iar în iunie 2018 prin anularea scrutinului din Chișinău.

Toate eforturile depuse de actorii naționali și externi pentru a redresa realitatea politică s-au soldat cu eșec. Aparent, chiar și pârghiile UE și-au pierdut din autoritatea pe care au avut-o în 2015, când au declanșat înghețarea, pe durata unui an, a sprijinului bugetar european pentru Moldova și au forțat Democrații să-și asume o listă de reforme abandonate, ulterior calificate ca și îndeplinite.

Există câteva explicații care ar putea indica unde se ascunde slăbiciunile UE de a influența factorii de decizie din Moldova, care sfidează nu doar angajamentele pactate cu partenerii europeni și însuși Acordul de Asociere, dar și autoritatea Bruxelles-ului în ochii publicului.

În primul rând, partidul de la guvernare din 2018 posedă o pondere superioară în constelația politică actuală, comparativ cu 2016. Atunci aceasta era la debutul concentrării masive a puterii în mâinile grupului oligarhic, controlat de către Vladimir Plahotniuc. Pe parcursul celor 2 ani de la preluarea puterii, Democrații au remodelat Parlamentul, au continuat subordonarea instituțiilor de importanță sistemică (Centrul Anti-Corupție, Procuratura Generală etc.) și au schimbat regulile jocului electoral, cu ignorarea punctelor de vedere divergente.

În al doilea rând, după infracțiunile din sistemul bancar, imaginea pozitivă a UE față de Moldova s-a schimbat în mod radical, revenirea la brandul atractiv din perioada 2009-2012 fiind în impas. Or, recăpătarea încrederii anterioare durează în timp, implică eforturi duble și necesită o integritate impecabilă a părții interesate, nimic din ceea ce s-a putut observa în comportamentul guvernării sub dominația Democraților. Din aceste considerente, UE și-a menținut precauția și de facto a renunțat la acordarea unui credit de încredere până când noile cicluri electorale nu vor renova guvernarea. Așadar, vorbim chiar și despre o lipsă de motivație internă a UE de a face eforturi în van, mai ales că forțele opoziției anti-guvernamentale sunt în incapacitate de a face presiuni pe interior.

Al treilea aspect ține de realitățile regionale, unde Georgia își consolidează statutul de „poveste de succes”, pe care UE o îmbrățișează fără careva rezerve, în pofida eșecului pe care aceeași abordare superficială a avut-o în cazul Moldovei. Adițional, situația din Ucraina absoarbe necontenit atenția obiectivă a Bruxelles-ului, lucru confirmat de recenta reînnoire a sancțiunilor contra Rusiei, în iulie și respectiv septembrie 2018, privind implicarea în Donbass și anexarea Crimeii.

Din aceste considerente, UE nici nu poate și nici nu vrea să meargă la o confruntare cu autoritățile de la Chișinău, decât cea deja provocată de amânarea oficială a asistenței macro-financiare și neoficială a sprijinului bugetar direct nou. O revizuire drastică a deciziilor instituțiilor europene cu privire la relația cu Moldova este transferată pentru perioada post-electorală de după scrutinul parlamentar din februarie 2019.

Noul test pentru reanimarea relațiile UE-Moldova – cel electoral

Deși dezamăgirea UE în partidul de la guvernare este fracturată în mod ireversibil, aceasta menține comunicarea pe aspectele operaționale de implementare a Acordului de Asociere, și a celor circa 150 de proiecte pe teritoriul țării, inclusiv în autonomia găgăuză și în regiunea transnistreană. Poziția oficială a UE a rămas neschimbată după invalidarea alegerilor din iunie 2018. Principala cerință a europenilor este ca guvernarea să materializeze votul cetățenilor din Chișinău, pentru care dispune de „toate instrumentele legislative și administrative” (IPN, 14 Septembrie 2018).

Evident, UE este conștientă de faptul că voința Partidului Democrat de a reface invalidarea alegerilor este nulă, deoarece aceasta va crea un precedent favorabil pentru pârghiile de influență ale UE și va poziționa opoziția extrem de favorabil înainte de alegeri. Totodată, orice intervenție asupra deciziilor de invalidare va confirma că guvernarea s-a aflat în spatele hotărârilor judecătorești și va forța mașinăria propagandistică a guvernării să modifice discursul public, dispunând de puțin timp până la parlamentare.

Totodată, insistând pe prioritatea validării alegerilor din Chișinău, europenii evită la fel să accepte vreun consens cu guvernarea, care încearcă să substituie pre-condițiile politice pentru asistența macro-financiară cu realizarea condițiilor sectoriale. Astfel, UE întărește retorica critică, ceea ce complică dialogul politic la cel mai înalt nivel, fără a perturba însă discuțiile sectoriale tehnice în contextul implementării Acordului de Asociere.

În realitate, principialitatea UE pe subiectul invalidării alegerilor constituie cel mai puternic și inflexibil mesaj transmis până acum. În primul rând, această situație denotă că UE poate fi dură, atunci când principiile de bază ale democrației nimeresc sub atac. Criza actuală ar fi putut fi prevenită, dacă UE demonstra o reacție dură, inclusiv suspenda asistența macro-financiară mai devreme, îndată după ce guvernarea de la Chișinău a introdus votul mixt, în 2017. În al doilea rând, ca urmare a criticii contra nevalidării alegerilor, europenii intensifică sentimentele de neîncredere față de guvernare, pe care opoziția le poate valorifica, inclusiv prin suprapunerea mesajelor critice cu cele intonate de la Bruxelles. Nu în ultimul rând, UE setează un nou test pentru guvernare și anume desfășurarea unor alegeri parlamentare corecte. Indirect, prin aceasta se subînțelege foarte clar că UE nu va tolera repetarea cazului nevalidării votului din Chișinău. Cu toate acestea, deși partea europeană vrea să prevină precedentele periculoase recente, această nu deține pârghii ce ar stimula sau constrânge guvernarea să accepte ajustările necesare ale legislației electorale, în corespundere cu bunele practici europene.  

În loc de concluzii…

Poziția UE față de guvernare se bazează pe integritate și respectarea principiilor democratice, pe care guvernarea actuală și le-a asumat la solicitarea asistenței macro-financiare, în 2017, și care sunt operaționale în relațiile europenilor cu Georgia sau Ucraina. Slăbiciunea acestei poziții derivă din faptul că UE nu dispune de pârghii puternice care să genereze comportamentul dorit din partea guvernării.

Desfășurarea unor alegeri parlamentare corecte reprezintă noul test cu care UE ar putea să atingă mai multe obiective. Astfel, acest demers susține opoziția extra-parlamentară care necesită suplimentarea propriei critici cu cea venită din exterior. De asemenea, europenii vor să prevină precedentele inspirate din invalidarea alegerilor din Chișinău în 2018.

Gradul de dezamăgire a europenilor în guvernarea moldovenească este de proporții enorme. De aceea, răcirea relațiilor Moldova-UE va dura până la schimbarea conducerii în urma unor alegeri cât mai democratice. Cu toate acestea, este deocamdată dificil de anticipat, dacă UE va doza dialogul cu Chișinăul în cazul în care alegerile din 2019 vor fi injuste și Democrații se vor menține la putere.  

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(1) comentarii
Victor
09:29, 18 September 2018

Democratii se vor mentine la putere pentru ca ei asta merita. Ei au facut cele mai multe reforme si nu cred ca asta va afecta cumva relatia cu UE.

Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Patimi, iertarea și împăcarea în politicăConferințe IPN [HD] | PENSIONARUL PIOTR BEJENARI
Conferințe IPN [HD] | Blocul ,,UNIREA" : ,,Unioniștii VOR MERGE uniți în electorală"Conferințe IPN [HD] | REPREZENTANȚI OFICIALI AI ORGANIZAȚIEI INTERNAȚIONALE INTERGUVERNAMENTALE ...
Vezi toate
banner creditex