„De cine se teme Ilan Șor?”, reacționează directorul IPN Valeriu Vasilică la afirmația Marinei Tauber că Ilan Șor, dat în căutare pentru părăsire ilegală a hotarelor Republicii Moldova, nu apare în public, pentru că există „riscuri pentru viața și securitatea” sa. Una din supoziții ar putea fi că Ilan Șor nu de Procuratură și Judecată se ascunde. Dacă este adevărat măcar o parte din ceea ce se afirmă în spațiul public privind rolul său în frauda bancară și alte scheme frauduloase de proporții, el trebuie să se teamă mai mult de eventualii complici. Iar aceștia, dacă e să credem filmelor de gen, îl pot găsi pe oricine și oriunde, poate mai simplu în pușcărie, de aceea Ilan Șor nu acceptă să compară în fața judecătorilor care pot lua o astfel de decizie. Complicii, dacă există, ar avea motive serioase să vrea ca el să nu poată vorbi în cadrul unor investigații care, iată, par să pornească. L-ar vrea „nevorbitor” anume pe el, care și-a demonstrat deja utilitatea prin formularea unui autodenunț la adresa unei persoane cu poziție înaltă dar, se pare, indezirabilă pentru alte persoane cu poziție înaltă, oficială sau neoficială.
Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat ieri, 9 august, concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. În cadrul ședinței, ministra justiției, Olesea Stamate, a propus ca acest concurs să fie amânat pentru luna septembrie întrucât este în proces de modificare Legea procuraturii.
Premierul Maia Sandu susține că decizia Consiliului Superior al Procurorilor de a lansa concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general este o sfidare a așteptărilor tuturor cetățenilor. „Au lansat acest concurs, chiar dacă există atât un proiect de lege, votat în prima lectură de Parlament, prin care se schimbă procedura de alegere a procurorului general, cât și mai multe demersuri referitoare la reforma profundă a Procuraturii. Se pare că CSP așa și nu a înțeles că perioada în care puteau numi în calitate de procurori personaje corupte de genul Harunjen, Popa sau Bețișor a trecut. Acest Consiliu a arătat de nenumărate ori că se crede mai presus de orice lege și mai presus de interesul național”, a declarat Maia Sandu într-un briefing de presă. Potrivit ei, a fi instituție autonomă nu înseamnă a funcționa în afara regulilor și în afara interesului cetățenilor. Șefa cabinetului de miniștri a menționat că „o țară întreagă cunoaște că problema principală în justiție este faptul că nu există o procuratură independentă, iar acțiunea de azi a CSP o demonstrează cu prisosință”.
Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, îi cere procurorului general interimar al Republicii Moldova, Dumitru Robu, demiterea procurorului din regiune, Vasile Stoinov. Potrivit bașcanului, Vasile Stoinov a fost numit în funcție ilegal. În primul rand, procuror general în regiune putea fi numită doar o persoană care lucrează în Procuratura Găgăuziei, ceea ce nu e și cazul actualului procuror. „Acesta are comenzi concrete”, una dintre care fiind deschiderea unui dosar penal pe numele Irinei Vlah pentru a nu-i permite participarea în campania electorală la alegerile bașcanului din Găgăuzia.
Procuratura Generală va verifica, în cadrul unui proces penal, influența necorespunzătoare din partea unor conducători de instanțe judecătorești asupra magistraților la judecarea și soluționarea cauzelor aflate în gestiunea acestora. Potrivit comunicatului, PG a reluat examinarea cazului sesizat de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la acțiunile pretins ilegale ale conducerii judecătoriei municipiului Chișinău, a Curții Supreme de Justiție și ale Inspecției Judiciare. Decizia a fost luată după ce joi, 8 august, pe cazul dat, la PG a fost depus și înregistrat denunțul magistratului vizat în actele prezentate de către CSM. Este vorba despre magistratul Mihai Murguleț, de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, care a informat membrii CSM că atât în 2018, cât și în 2019 a fost constrâns să execute anume cerințele ale unor conducători de instanțe judecătorești la judecarea cauzelor aflate în gestiunea sa.
Principalul impediment la examinarea cauzelor penale și descoperirea mecanismului infracțional al jafului bancar este lipsa expertizei financiar-economice privind suma exactă a creditelor neperformante, acordate începând cu anul 2009. „Incredibil. Această expertiză a fost numită pe 10 iunie 2015 și durează patru ani. Patru ani, oameni buni! Ridicol și penibil. Dacă vă amintiți, sub paravanul expertizei se ascundea mult timp la Curtea de Apel Cahul Ilan Șor. A fost un element important de sabotare a procesului de investigare a devalizării sistemului bancar. Iar în acea perioadă de patru ani tălharii și-au șters urmele și cheltuiau într-o veselie miliardele furate de la noi!”, a relatat președintele Comisiei parlamentare de anchetă privind frauda bancară, Alexandru Slusari.
Măsuri de combatere a corupției, îmbunătățirea politicilor fiscale și vamale, precum și ale celor bugetare și deblocarea relațiilor cu partenerii externi sunt prioritățile principale ale Ministerului de Finanțe. „Rolul Inspecției Financiare trebuie să fie clarificat și consolidat. Trebuie să ne asigurăm că Inspecția Financiară este un organ integru, care să acționeze demn și să nu fie doar o bâtă în mâinile miniștrilor”, a spus ministra Natalia Gavriliță. Potrivit Nataliei Gavrilița, există anumite probleme în implementarea legii salarizării. „A fost adoptată în pripă și modificările care au avut loc în Parlament au produs anumite discrepanțe. Avem un moratoriu pe angajări noi, pe premii. În procesul bugetar, va trebui să luăm niște decizii în privința acestei legi”, a declarat Natalia Gavrilița.
„Noi, ca să înțeleagă cetățeanul, când vorbim despre „scheme”, este vorba despre delapidarea bugetului și banului public. Adică cineva ia decizii, încheie contracte care în mod vădit sunt împotriva interesului bugetului și cetățenilor sau încheie niște contracte, sau face achiziții publice, adică procurări și aici vorbim despre elemente multiple care trebuie înțelese. Chiar să vă dau același exemplu cu „Arena Chișinău”, pentru că a vorbit despre acest așa-numit „parteneriat public-privat” și domnul ministru Brînzan, aici este vorba despre un contract care a fost încheiat în defavoarea statului, unde parteneriatul, de fapt, constă în cheltuieli publice și venituri private”, a declarat Natalia Gavrilița într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
Ploile cu grindină din lunile mai și iunie au compromis calitatea căpșunelor, astfel că majoritatea contractelor de export încheiate au rămas nerespectate. Aneta Ganenco, președinta Asociației „Pomușoarele Moldovei” a spus, solicitată de IPN, că au avut de suferit atât producătorii care au cultivat căpșuni pe teren deschis, cât și cei cu terenuri protejate.
În după-amiaza zilei de joi a plouat cu grindină cât oul, a distrus geamuri, iar vântul puternic a smuls foi de ardezie de pe acoperișuri în localitatea Camenca, raionul Glodeni. Precipitații abundente au fost înregistrate și în satele Iabloana și Sturzovca, iar de pe acoperișul mai multor depozite cu cereale din localitatea Burlăneși, raionul Edineț, vântul a smuls foi de ardezie. La fel și în localitatea vecină, Buzdugeni.
Amănnunte pe IPN!
