Fostul guvernator al Băncii Naționale Dorin Drăguţanu pasează pe Guvern responsabilitatea pentru devalizarea sistemului bancar, a declarat Alexandru Slusari, președintele comisei parlamentare de anchetă, după audierile din 23 iulie. „Tot ce el a făcut a fost justificat, îi bun, doar că nu este clar de ce am ajuns la furtul miliardului. Ceea ce a fost rău, el nu a avut pârghiile”, a comentat Alexandru Slusari declarațiile fostului guvernator al BNM.
Ultimele săptămâni arată o schimbare spre bine a calității relațiilor cu partenerii externi, în special a relațiilor cu Uniunea Europeană, care este și principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova. Unii politicieni consideră că relațiile cu UE au ajuns să fie înghețate din cauza fostei guvernări și apreciază eforturile actualei guvernări care au dezghețat aceste relații într-un timp relativ scurt. Subiectul a fost discutat în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Resetarea relațiilor cu UE: motive, șanse, garanții”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova. În context, Dumitru Alaiba, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, Blocul ACUM, consideră că înrăutățirea relațiilor cu UE a avut loc din cauza corupției și capturării statului. Potrivit lui, distrugerea democrației în Moldova nu s-a întâmplat din cauza unor viziuni sau convingeri autoritate, ci a constituit o necesitate a guvernării precedente, în primul rând, pentru a supraviețui. „Când furi un miliard și când instrumentezi o mulțime scheme de corupție, când vezi că societatea este efectiv împotriva ta, înțelegi că dacă pierzi guvernarea nu ajungi în opoziție, ci la pușcărie”, relatează deputatul. Potrivit lui, prețul pe care l-a plătit întreaga societate pentru ca PDM să se mențină la guvernare, este limitarea democrației, a libertății presei și a fiecărei persoane, a drepturilor omului. Deputatul crede că nu doar ajutorul financiar al UE este principal și determinant, ci și implicarea instituțiilor europene în investigarea cazurilor de corupție. Dumitru Alaiba a specificat că „banii furați din Republica Moldova au ajuns în UE și au finanțat tot felul de activități. Este în interesul UE să se implice mai activ, mai direct în investigarea cazurilor de corupție. Împotriva celor implicați în cazuri de corupție, UE poate da sancțiuni personale, blocarea activelor de pe teritoriul țărilor UE, sechestrarea, confiscarea și repatrierea bunurilor”.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizat de Agenția de presă IPN și Radio Moldova, consideră că „toată lumea așteaptă din partea Uniunii Europene nu atât suport financiar, cât reguli care să permită business-ului privat din toată lumea să vină cu investiții pentru ca Republica Moldova să aibă valoare adăugată la ceea ce produce”. Expertul consideră că bunele intenții ale coaliției de guvernare față de relația cu Uniunea Europeană sunt garantate de frica guvernanților de nu repeta soarta precedentelor partide care au pornit integrarea UE și au eșuat. „Partidele care au fost la guvernare, cele 4 partide care au pornit integrarea europeană sunt într-o situație dificilă. Liderii lor, unii dintre aceștia, sunt într-o situație greu de invidiat – unul este închis, altul este fugar. Eu cred că frica de revanșă a celor care au fost la guvernare poate fi un fel de garanție”, a declarat Igor Boțan.
Ministerul Justiției anunță inițierea procesului de elaborare a proiectului Legii cu privire la reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ). Propunerile pot fi transmise până la data de 1 august, în format electronic, la adresa: victor.stratu@justice.gov.md. Obiectivul este îmbunătățirea calității actului de justiție, consolidarea independenței și responsabilității individuale ale judecătorilor, precum și asigurarea unei practici unitare de către CSJ. Se prevede reducerea numărului de judecători la CSJ, evaluarea actualilor judecători, examinarea dosarelor aflate pe rolul CSJ și transferul judecătorilor CSJ în alte instanțe ierarhic inferioare.
Pragul electoral de accedere în Parlament ar putea fi coborât la 4% pentru partidele politice, 6% pentru blocurile electorale și 1% pentru candidații independenți. Este concluzia participanților la audierile publice asupra proiectului privind anularea sistemului electoral mixt și revenirea la cel pe liste de partid. Liderul Partidului Politic Democrația Acasă , Vasile Costiuc, și-a exprimat speranța că propunerile de coborâre a pragului electoral se vor materializa printr-un vot în plenul Parlamentului. Acesta, în opinia sa, ar fi un stimulent pentru partidele extraparlamentare și candidații independenți, care doresc să se implice în viața politică a țării.
Anularea scutirilor de taxe la jocurile de noroc, anularea tichetelor de masă acordate salariaților și anularea scutirilor de taxe pentru parteneriatele publice private sunt câteva dintre măsurile fiscale anunțate de Guvern. „Problema constă în faptul că legea salarizării a fost adoptată la sfârșitul anului trecut fără a exista date exacte despre salariații din sectorul bugetar”, a spus Natalia Gavrilița, ministrulfinanțelor, care a mai precizat că legea salarizării presupune cheltuieli cu peste un miliard de lei mai mult decât era planificat. „Vor fi eliminate scutirile de impozite la produsele petroliere comercializate în zonele de control vamal și vor fi eliminate unele consecințe ale amnistiei fiscale”, a spus ministrul. Alte măsuri anunțate de Natalia Gavrilița sunt eliminarea cotei reduse de 10% la TVA pentru sectorul hoteluri – restaurante – cafenele, majorarea accizelor la produsele de tutun tăiat fin. Construcția unui nou penitenciar în Chișinău și implementarea proiectului „Reforma în educație” au fost transferate pentru anul 2020.
Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova 14,54 milioane de euro. Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, a afirmat că „acesta este o dovadă a aprecierii acțiunilor deja întreprinse și o încurajare adresată autorităților să-și continue eforturile, în special în ceea ce privește consolidarea statului de drept și a democrației și lupta împotriva corupție”.
Din 23 iulie, membrii echipajelor autobuzelor care transportă pasageri în Ucraina sau șoferii care efectuează transport internațional de mărfuri se vor putea afla pe teritoriul țării vecine timp de 180 de zile pe parcursul fiecărei jumătăți de an, în baza documentelor confirmative, înștiințează Ministerul Economiei și Infrastructurii.
„O să venim cu un candidat comun al Blocului ACUM în alegerile locale, dar nu am luat decizia finală și nu putem face anunțul cine este acest candidat”, a declarat Maia Sandu după ședința Guvernului, răspunzând la întrebările jurnaliștilor. Întrebată dacă eventual va fi un candidat comun și cu PSRM, Maia Sandu a spus că politicile Blocului ACUM nu sunt coordonate cu socialiștii.
Expertul WatchDog Valeriu Pașa consideră că, din punct de vedere politic și simbolic, viitoarele alegeri locale sunt foarte importante. În opinia lui, scrutinul local va însemna un eșec serios pentru Partidul Democrat.
Amănunte pe IPN!
