Tragediile colective petrecute secolul trecut, cum ar fi gulagurile, lagărele de concentrare, holocausturile, deportările și foametea colectivă, nu trebuie să se mai repete niciodată. După ce drapelul Republicii Moldova a fost arborat în bernă și cei prezenți la evenimentul din Piața Marii Adunări Naționale au păstrat un moment de reculegere, în discursul ținut în fața celor prezenți prim-ministrul a spus că „nazismul, stalinismul, regimurile fasciste și comuniste au semănat ură și au folosit oamenii pentru a atinge scopurile meschine ale unor conducători fanatici”.
Concertul organizat de președintele Igor Dodon în Piața Marii Adunări Naționale, prin care marchează „75 de ani de la eliberarea Moldovei de fascism” are menirea de a diviza societatea. Opinia aparține premierului Maia Sandu și a fost exprimată în fața jurnaliștilor prezenți la evenimentele dedicate Zilei comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. Eu cred că asta divizează, adâncesc diferențele în societate. Partidul Socialiștilor a decis să meargă mai departe”, a declarat Maia Sandu. Premierul a adăugat că cetățenii și conducerea Republicii Moldova trebuie să facă lucruri care unesc societatea și nu care le dezbină.
Valentin Dolganiuc, deputat în primul Parlament afirmă că, „istoria s-a repetat ca o farsă și imperiul rusesc a revenit dominant în Republica Moldova, iar primul act criminal a fost războiul de la Nistru, declanșat de către Rusia în 1992”. Potrivit deputatului primului Parlament, „cozile de topor, coloana a cincea a imperiului rus au fost puse în mișcare și au reușit să torpileze revenirea Basarabiei în „spațiul național al devenirii”, așa cum e specificat în declarația de independență”. „Mai mult decât atât, s-a reușit stoparea procesului de integrare euro-atlantică și păstrarea Republicii Moldova pe orbita Moscovei”, a spus Valentin Dolganiuc.
În opinia ziaristului și omului politic Alecu Reniţă, deputat în primul Parlament, „nu poți să vorbești de primul Parlament fără să pomenești de cozile de topor și de deputații rusofili”. „Adevărul e că ei au făcut parte din primul legislativ, dar nu au reprezentat niciodată aspirațiile Basarabiei românești”. „Ar fi stupid să-i aruncăm din memorie. Ei sunt vii, iar sămânța lor nu a dispărut. Ei au fost și au rămas prezenți în posturile-cheie și în toate guvernările de la Independență încoace”, spune Alecu Reniţă. Alecu Reniţă regretă că, timp de trei decenii, nu a apărut nicio monografie științifică sau studiu despre rolul și contribuția primului Parlament la decomunizarea Moldovei sovietice și renașterea națională. În schimb, spune ex-deputatul, atacurile murdare au devenit norma de raportare a guvernărilor post-independență față de deputații din acel legislativ neordinar.
„Pe 27 august 1991 s-a realizat practic ceea ce s-a dorit la Marea Adunare Națională din 1989. Frontul Popular pe care îl conduceam avea și alte obiective, cum ar fi denunțarea pactului Ribbentrop-Molotov”, a spus Ion Hadârcăunul din semnatarii Declarației de Independență și președinte al Frontului Popular. Fostul deputat a precizat că atmosfera din sala Parlamentului, dar și cea din PMAN era una specială, festivă, fiecare venea și își spunea opinia la microfon. Au fost și deputați care au fost împotriva semnării Declarației de Independență. Ion Hadârcă a mai menționat că la ședința din 27 august 1991 s-a votat limba română ca limbă de stat și ca imn a fost adoptat „Deșteaptă-te române”.
O aeronavă a companiei „Air Moldova”, cu 140 de pasageri la bord, și un avion de mici dimensiuni au fost aproape de o coliziune în aer. Potrivit lui Eugen Sajin, angajat al companiei MoldAtsa, incidentul este trecut sub tăcere de reprezentanții MoldAtsa și ai Autorității Aeronautice Civile. „Aeronava de pasageri a trecut pe sub AN2, la distanța de 10-15 metri. Astfel, traiectoriile celor două avioane s-au intersectat”, relatează o sursă anonimă pentru postul TV8.
Președintele Comisiei parlamentare de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice în perioada 2013-2019, Igor Munteanu, a declarat că preluarea activelor Avia Invest, firmă care gestionează aeroportul, de către orice grup financiar străin nu poate avea loc dacă aceasta afectează interesele statului. „Ultimele acțiuni întreprinse de grupul Şor și company creează noi circumstanțe agravante și riscuri de funcționare a aeroportului, ceea ce ridică dubii asupra bunei credințe a afaceriștilor din spatele acestei tranzacții”, a spus Igor Munteanu. Igor Munteanu a amintit că la 12 august a sesizat Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție asupra unor posibile acțiuni ilicite la momentul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, însă între timp nimeni nu a reacționat. Potrivit deputatului, măsurile care se impuneau a fi luate în urma sesizării erau aplicarea sechestrului asupra bunului concesionat în 2013.
Contractul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău trebuie reziliat, iar dreptul de gestionare trebuie să fie întors statului. Acest lucru este posibil întrucât există bănuieli rezonabile că au fost prejudiciate interesele statului. Mai mult, există bănuieli rezonabile că o parte din banii investiți la aeroport provin din frauda bancară. Declarațiile aparțin președintelui Igor Dodon și au fost făcute după ședința Consiliului Suprem de Securitate.
Mai mulți reprezentanți ai aviației civile din Republica Moldova consideră că situația din domeniu necesită o restructurare, inclusiv prin eliminarea lacunelor legale. Alexei Rogov, președintele Asociației obștești „Global Aviation Forum”, susține că în legislația națională există mai multe lacune cu privire la aviația civilă, iar deschiderea unei sucursale a Organizației Mondiale a Aviației Civile Internaționale (ICAO) ar fi un pas revoluționar în preluarea experienței altor țări care au avansat în domeniul aviației civile. De asemenea, în Republica Moldova ar putea fi creat un hub aviatic, bazat pe ultimele tehnologii globale în domeniul aviației civile. internaționale.
Igor Fraihman, un prieten apropiat al familiei Luncașu, susține că Iurii Luncașu (decedat pe 17 august în urma unei plăgi prin împușcare), de mai bine de 20 de ani suferea de scleroză diseminată, o afecțiune neurologică. Potrivit lui, nu au existat niciun fel de presiuni nici la nivel profesional, nici financiar, care ar fi putut conduce la aceste consecințe tragice. „Considerăm că presiunea din partea unor instituții media la care era supus, insinuările apărute în presă și în spațiul public au prejudiciat enorm starea lui emoțională. Suntem gata să colaborăm cu organele de drept pentru a asigura un proces transparent la maximum. Noi nu putem da o calificare juridică celor întâmplate, dar nu putem exclude, luând în considerare și starea lui psiho-emoțională din ultima perioadă și maladia în progres, determinarea la suicid”, declarat Igor Fraihman.
Havuzul muzical din Valea Trandafirilor va fi inaugurat duminică, 25 august, la ora 20.00. Oamenii se vor putea plimba și distra printre jeturile de apă, sincronizate cu muzică și iluminat decorat.
Amănunte pe IPN!
