Majorarea salariilor, politică externă echilibrată, reintegrarea țării, trecerea la republică prezidențială - acestea sunt printre principalele angajamente asumate de Partidului Socialiștilor din Republica Moldova în următorul Parlament, expuse în Rezoluția votată în cadrul unui miting de protest împotriva actualei guvernări, desfășurat duminică, 18 noiembrie, în Piața Marii Adunări Naționale de membrii și simpatizanții PSRM.
Prin aceeași rezoluție, socialiștii și-au asumat majorarea salariului mediu până la 600 de euro, iar a pensiilor până la 300 de euro, micșorarea vârstei de pensionare și indexarea pensiilor de cel puțin două ori pe an. Potrivit documentului, cetățenii moldoveni vor avea parte de asistență medicală gratuită și învățământ de stat gratuit. Restabilirea parteneriatul strategic cu Federația Rusă la toate nivelurile și obținerea statutului de membru deplin al Uniunii Economice Euroasiatice, precum și asigurarea unei colaborări reciproc avantajoase cu Uniunea Europeană este un alt obiectiv al PSRM. Socialiștii mai spun că nu vor permite aderarea la NATO a țării și vor închide Oficiul NATO la Chișinău, vor interzice partidele și mișcările unioniste, vor apăra ortodoxia, religia și vor pune capăt ideologiei anti-familie.
Experții IPN au rămas impresionați de evenimentul foarte bine, chiar excelent organizat. Datorită bunei organizări a fost posibilă estimarea relativ precisă a numărului de participanți. De mare utilitate au fost dronele, utilizate de organizatori, care au permis să fie urmărit în timp real cum cele două coloane de susținători au pornit de la Academia de Științe și, respectiv, de la Circ spre Piața Marii Adunări Naționale (PAMN). Ambele coloane au fost structurate în câte 15 plutoane, fiecare pluton avea supraveghetori, care vegheau ca plutoanele să-și păstreze forma dreptunghiulară din 10-12 rânduri, câte aproximativ 30 de persoane în fiecare rând. Respectiv, putem estima, au opinat experții, că la marș au participat aproximativ 9-10 mii de manifestanți. Dar nu 12 mii, cum a estimat poliția și nici 13 mii, cum au îngroșat-o organizatorii.
Politologul Dionis Cenușa semnează articolul „Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE”, în care afirmă că eventuala reintroducere a vizelor pentru Moldova depinde atât de parametrii politici, cât și de cei tehnici. Aceasta pentru că Comisia Europeană a recunoscut încă în decembrie 2017 că Moldova continuă să implementeze criteriile pentru regimul fără vize. Totuși, scrie autorul, migrația ilegală, politicile anti-corupție și combaterea spălării banilor au fost semnalate ca și probleme în care autoritățile moldovenești trebuie să demonstreze progrese. Acest lucru ridică cel puțin două întrebări. Chiar dacă reintroducerea vizelor va fi declanșată, acest lucru se va întâmpla gradual și necesită decizia majorității statele UE. Mai mult ca atât, obligativitatea vizelor va fi impusă pentru categorii specifice de cetățeni și nicidecum nu pentru toată populația care beneficiază de călătorii fără vize în UE, concluzionează politologul.
Situația în sectorul micului business este încă precară. Vânzătorii susțin că nu vor decât să activeze legal, iar autoritățile să nu le creeze impedimente. Îndemnul autorităților către titularii de patentă să treacă la activitate independentă sunt în detrimentul comercianților, dar și al statului. Vărsările în buget pe care le fac astăzi titularii de patentă sunt de 80 de ori mai mari decât ceea ce virează cei care desfășoară activitate independentă, afirmă reprezentanții asociației micului business.
Iar experții mișcării „Profesionalism și Responsabilitate pentru Oameni” (PRO) au descoperit că prevederile contractuale propuse de companiile de microfinanțare sunt abuzive. Dobânda este exagerată, există taxe aferente contractului, comisioane de leasing și alte plăți. Reprezentantul PRO, Gheorghe Costandachi, a spus că procentele pentru microcreditele accesate de la firmele de microfinanțare ating peste 1000%. „Orice continuare a situației duce spre lichidarea mediului de afaceri mic și mijlociu, sărăcirea populației și alungarea ei peste hotare”, a spus Gheorghe Costandachi.
Comparând legislația națională din domeniu cu cea europeană, Alexandru Gamanji, expert al Mișcării PRO, a spus că observă lacune mari. Aplicarea prevederilor legale are loc formal, din acest motiv nu se cunosc proprietarii reali ai firmelor de microfinanțare și nici proveniența resurselor financiare. Alexandru Gamanji a mai spus că în majoritatea statelor UE se practică plafonarea ratei dobânzilor în acest domeniu și că ar fi bine ca această practică să fie implementată și în Moldova.
Amănunte pe IPN!
