Într-un interviu acordat Agenției IPN, ambasadorul Republicii Cehe la Chișinău Zdeněk Krejčí spune că poporul ceh a depășit iluzia că vrea și poate să trăiască într-o țară-punte între Est și Vest, ajungând la decizia clară că vrea să se integreze în spațiul civilizațional occidental.
Potrivit diplomatului ceh, până a ajunge la această înțelegere a locului și rolului în istorie, poporul țării sale a avut de trecut prin câteva iluzii irealizabile, una dintre ele fiind asociată cu „Primăvara de la Praga” din anul 1968: „Cât privește „Primăvara de la Praga”, aceasta a fost o încercare de a reforma socialismul. Voiam să făurim un socialism democratic sau, cum i se spunea atunci, un „socialism cu chip uman”. Astăzi deja știm că s-a lucrat la „pătratul circumferinței”, asupra unei iluzii, pentru că e imposibil să reformatezi orânduirea socialistă de tip sovietic. Au fost vremuri foarte interesante, cu izbucniri pregnante de dezvoltare în toate domeniile vieții, atât în economie, cât și viața spirituală. Bunăoară, despre „noul val al filmului cehoslovac” se vorbește până în prezent. Avusesem deja iluzii mari și mai înainte, mai întâi în 45 – 47, după cel de-al doilea război mondial, că vom fi un gen de punte, că la noi se va întâlni Vestul și Estul. Aceste iluzii au fost reluate în anii 60, mai cu seamă în 68, pe vremea „Primăverii de la Praga”. Pentru a înțelege într-un sfârșit că podul reprezintă locul înde toți bat pasul în direcții opuse și că mai bine e să te ții de un mal, iar cel mai bine - de un mal, pe care îl alegi cu mintea clară”.
Și moldovenii au uitat, parcă, de „originala” lor iluzie de țară-punte a Moldovei , dar și de legi, norme, reguli, standarde... Într-un proiect de raport referitor la punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, Parlamentul European atestă îngrijorare în legătură cu depărtarea continuă și consecventă a Republici Moldova de la standardele democratice europene. Mai mult, autoritățile moldovenești aleg să ignore avizul comun și recomandările unor instituții europene consacrate, printre care și Comisia de la Veneția și în acest sens sunt vizate, mai ales, recentele modificări aduse legislației electorale. De asemenea, există deranj cu privire la acțiunile legate de invalidarea alegerilor pentru primarul municipiului Chișinău, dar și în legătură cu lipsa de transparență în cazul fraudei bancare.
Iar în rezoluția adoptată Parlamentul European menționează, între altele, că punerea în aplicare a reformelor asumate de țară trebuie să fie o prioritate majoră. Deputații europeni au remarcat că, deși există unele realizări în domeniul comerțului, al energiei, în sectorul bancar, al administrației publice și al gestiunii finanțelor publice, rămân preocupări legate de nivelul de corupție, de lipsa sistemului judiciar independent, de regresul în implementarea standardelor democratice. „Moldova este prinsă de interese oligarhice, cu putere economică și politică concentrată în mâinile unui mic grup de oameni, care își exercită influența asupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administrației de stat, poliției, sistemului judiciar și mass-media”.
Ai noștri, însă, își văd de treabă. După reforma Guvernului cu reducerea ministerelor de la 16 la 9, Partidul Democrat a propus organizarea unui referendum cu intenția de a reduce numărul de deputați de la 101 la 61, dar și la posibilitatea alegătorilor de a retrage mandatul deputatului dizgrațiat. Eugen Nichiforciuc este sigur că, după reformare, legislativul va avea un randament mai mare. „Va fi mult mai ușor de controlat activitatea deputaților”, spune deputatul.
Dar iată voci care afirmă că organizarea unui referendum consultativ odată cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, nu este posibilă. Mai mult, inițiativa Partidului Democrat este una manipulatorie și nu va avea efectele schimbării de facto a componenței Parlamentului, cred invitații emisiunii „Ora expertizei” de la Jurnal TV. Bunăoară, analistul politic Corneliu Ciurea consideră că „este o strategie electorală absolut firească pentru ca să promoveze niște idei, inițiative care plac populației, să genereze o discuție pe aceste teme care nu vor putea fi evitate de mulți actori politici. Pentru că, de exemplu, socialiștii au susținut această idee anterior și va fi anormal acum să respingă această inițiativă”, spune Corneliu Ciurea.
Și experții IPN și-au pus întrebarea – ce urmărește, de fapt, PDM? Răspunsul pare să fie la suprafață – exact ceea ce a urmărit Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) în ajunul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. Dar ce a urmărit PLDM în ajunul alegerilor din 2014? A urmărit să repete găselnița președintelui României Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 22 noiembrie 2009. Pentru a avea un drive puternic în competiția electorală, Traian Băsescu a decretat desfășurarea unui referendum consultativ privind trecerea de la un parlament bicameral la unul unicameral și reducerea numărului total de deputați cu aproximativ 300. Deși validat, prevederile acelui referendum nu au fost implementate niciodată. Însă găselnița l-a ajutat pe Traian Băsescu să-și învingă contra-candidatul social-democrat, Mircea Geoană. Iată ce a dorit PLDM în 2014, iar Curtea Constituțională nu i-a permis. Asta, probabil, își dorește și PDM în ajunul parlamentarelor din 24 februarie 2019., conchid Experții.
Pe acest fundal, peste 70% din respondenții unui sondaj realizat de IMAS consideră că în Republica Moldova lucrurile merg într-o direcție greșită, iar 22% cred că direcția este una bună. 7% din intervievați au declarat că nu știu, fie nu au răspuns. Potrivit directorului general al companiei IMAS, Doru Petruți, trendurile din studiile realizate din 2015 și până la învestirea actualului Guvern, arată că recordul negativ a fost înregistrat acum trei ani, când 91% considerau că direcția este greșită. Atunci, doar 6% considerau că direcția este bună.
Totuși, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în legislativ ar accede patru formațiuni politice. 27,1% din respondenții unui sondaj și-ar da votul pentru Partidul Socialiștilor, 15,7% – pentru Partidul Democrat, 7,1% – pentru Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, iar 5,8% ar vota cu Partidul Acțiune și Solidaritate. Numărul celor indeciși depășește 17%.
Solicitați să dea note activității politicienilor, în top este președintele Igor Dodon. Acesta este urmat de Pavel Filip, Vladimir Voronin, Ilan Șor, Vlad Plahotniuc, Irina Vlah etc.
Însă adevăratele performanțe sunt aici: luptătorul de stil greco-roman, Daniel Cataraga a devenit pentru al doilea an consecutiv campion mondial Under 23. Un alt luptător moldovean Alexandru Biciu a pierdut finala – dar a luat argintul! - categoriei de greutate 63 kg în fața japonezului Katsuaki Endo.
Amănunte pe IPN!