Petiția Mișcării de Rezistență ACUM, semnată de mai mult de 50 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, prin care se solicită asistența Uniunii Europene și a țărilor membre în investigarea furtului miliardului, a fost prezentată la Strasbourg de către liderii PAS și PPPDA, Maia Sandu și Andrei Năstase.
Președinta Partidului Acțiune și Solidaritate a declarat, în cadrul unei discuții cu europarlamentarul Petras Auštrevičius, că au trecut patru ani în care autoritățile moldovenești nu au recuperat niciun bănuț din frauda bancară și nu au sancționat nicio persoană dintre cele vinovate.
Prin propunerea de a elabora Codul de conduită pentru perioada electorală, Partidul Democrat vrea să demonstreze întregii societăți și actorilor politici că își dorește să se stabilească din start niște reguli de joc. Declarația aparține purtătorului de cuvânt al Partidului Democrat, Vitalie Gamurari la emisiunea „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV de un grup de susținători ai acestei idei.
Păcat că actualii inovatori din PDM, observă experții IPN, nu au invitat la emisiune reprezentanții celorlalte 12 formațiuni care alături de PDM au semnat Codul de conduită la 23 ianuarie 2009. Ar fi fost de mare interes public să se afle cum au evoluat atitudinile lor față ce acest document. Asta era important și pentru alt participant la emisiune, deputatul PDM, Corneliu Mihalache, care declarase că ideea elaborării unui Cod de conduită este o intenție nobilă a formațiunii. Ar fi descoperit că până la manifestarea recentă a nobleței partidului din care face parte, acest lucru îl făcuse, acum 10 ani, încă vreo duzină de partide.
În final, ar fi aflat că, de fapt, Codul de conduită a fost introdus în circuitul electoral prin Legea nr. 176-XVI încă la 22 iulie 2005, în perioada când cei 101 de deputați trăiau idila Declarației cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene.
Totuși, recenta inițiativă a PDM nu este lipsită de un potențial inovator, continuă experții IPN. De exemplu, PDM ar putea reformula propriul proiect în Codul de conduită pentru perioada dintre alegeri. Și să scrie acolo, de exemplu, că partidele nu au voie să facă între alegeri ceea ce nu li se permite să facă și în campania electorală. Adică, chiar ar fi necesar un document care ar interzice partidelor să:
- concentreze mijloacele media în mâinile liderilor pentru propagandă, în special la canalele care retransmit posturi din statele implicate în războiul hibrid;
- dăruiască alegătorilor „coșuri cu merinde” pentru a le forma reflexe condiționate;
- camufleze activitatea după fundații de caritate și magazine sociale; aducă artiști din țările implicate în războaie hibrid ca să-i cânte electoratului, chipurile pe degeaba etc.
Rezentanții Partidului Politic Voința Poporului consideră că alegerile parlamentare din 24 februarie vor fi fraudate. În acest sens există mai multe indicii, dar în primul rând este vorba despre „comportamentul docil al organelor de drept, organelor procuraturii, instituțiilor de judecată și al Comisiei Electorale Centrale”, adică, tocmai a instituțiilor chemate să asigure legalitatea procesului electoral.... Formațiunea face apel către entitățile politice, organizațiile nonguvernamentale, mass-media să constituie o alianță anti-fraudă electorală, astfel formând un front comun care ar veghea și ar asigura respectarea Constituției și a legislației electorale.
Alte organizații neguvernamentale și activiști civici lansează un apel către partidele politice să respecte și să aplice cota de reprezentare a genurilor de minimum 40% la desemnarea candidaților pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, atât pentru circumscripția națională, cât și cele uninominale.
Într-o conferință de presă la IPN, semnatarii apelului au amintit că în anul 2016, prin votul a 86 de deputați, clasa politică și-a asumat angajamentul de a respecta principiul egalității de gen în procesul decizional, prin aprobarea cotei minime de reprezentare de 40% a genurilor.
Deputații din actuala legislatură urmează să se întrunească vineri, 14 decembrie, în ultima ședință a Parlamentului. „Vom reveni ulterior, la începutul lunii februarie, în sesiunea de primăvară, mai ales dacă vor fi urgențe. Luând în considerare că va fi și plină campanie electorală, vom încerca să nu ne regăsim în plenul Parlamentului prea des în campanie electorală pentru a nu folosi Parlamentul ca platformă pentru dezbateri și lupte politice”, a declarat președintele Parlamentului Andrian Candu.
Amănunte pe IPN!
