Ieri, 10 decembrie, a început perioada de informare a alegătorilor și instruire a funcționarilor electorali, constituirea și organizarea activității organelor electorale inferioare pentru alegerile din 24 februarie 2019.
Desemnarea candidaților și înregistrarea acestora va începe cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor. Etapa de bază a scrutinului va începe cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor.
Ex-deputatul democrat Sergiu Sîrbu susține că încălcările legislației electorale comise de partidele de opoziție sunt grave. În legătură cu aceste declarații făcute la Prime TV, experții IPN spun că aprecierile activistului PDM sunt foarte corecte, rămâne doar să fie aplicate uniform față de toate formațiunile politice, inclusiv PDM. Dar ce le reproșează partidul de guvernământ – PDM, contracandidaților?
În cazul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), reproșul se referă la desemnarea timpurie a candidaților, care ar fi trebuit să înceapă cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor, adică după data de 24 decembrie. Într-adevăr, PSRM a început încă în luna septembrie identificarea candidaților pentru circumscripțiile uninominale, iar pe la începutul lunii noiembrie a terminat acest proces. Însă identificarea candidaților nu înseamnă desemnarea lor. Desemnarea se va face așa cum prevede Codul electoral, după 24 decembrie 2018, când formațiunea va formaliza prin deciziile organelor de conducere statutul candidaților identificați în cei desemnați. Mai mult, PSRM ar putea să-i amintească PDM că, de fapt, nu a făcut altceva decât să preia practica PDM din 2014, de organizare timpurie a candidaților, în cadrul așa-ziselor „primaries”.
Cel mai grav reproș la adresa ACUM este că liderii acestuia au îndrăznit să anunțe opinia publică despre intențiile lor de a crea un bloc electoral. Asta în condițiile în care ACUM s-a lansat în spațiul public ca o mișcare informală de rezistență încă în luna iunie 2018. Asta a fost consecința invalidării alegerilor primarului de Chișinău. Deci, reproșul PDM și a susținătorilor acestuia se reduce, de fapt, la dreptul PPDA și PAS de a: - protesta împotriva guvernării și a acțiunilor acestora; - informa cetățenii despre protestul lor și despre modalitatea de a-și continua activitățile în albia preconizatelor alegeri parlamentare. Întrebarea este – prin ce se deosebește, principial, activitatea de protest ACUM de „Expresul PDM” din 2014?
Președintele Igor Dodon a fost suspendat din funcție, pentru a cincea oară, după ce a refuzat se semneze „un pachet de legi antipopulare, adoptate de către majoritatea parlamentară care pleacă”.
Într-o postare pe Facebook, Igor Dodon menționează că este vorba despre noul cod al audiovizualului, „legea privind vânzarea terenului fostului Stadion Republican pentru Ambasada SUA”, legea privind redenumirea sărbătorii de 9 Mai în „Ziua Europei”, „două legi cu privire la subordonarea Inspectoratul General de Carabinieri premierului, fapt ce subminează funcțiile constituționale ale președintelui în calitatea sa de comandant suprem al Forțelor Armate”.
Analistul independent Vlad Lupan crede că sunt multe semnale că guvernarea actuală se mișcă nu doar spre o coaliție deja existentă, nedeclarată, cu președintele Igor Dodon, dar spre o coaliție care favorizează interesele Rusiei. Vlad Lupan a remarcat că declarațiile făcute de președintele Igor Dodon în Duma de Stat a Rusiei privind neutralitatea Republicii Moldova și referitor la faptul că Rusia va putea garanta această neutralitate prin menținerea trupelor sale pe teritoriul Republicii Moldova „sunt exact punctele din memorandumul Kozak din 2003”.
Într-un articol pentru Agenția IPN politologul Dionis Cenușa spune că varianta Actului Magnitsky propus pentru Moldova indică dorința de a combina protecția pentru drepturile omului cu înăsprirea regulilor pentru oficialii corupți străini, activ implicați în tranzacții financiare ilegale, comentează Dionis Cenușa.
Scopul indicat pentru Actul Magnitsky moldovenesc vizează în mod prioritar „protecția sistemului financiar și bancar autohton”, după care urmează aplicarea restricțiilor pentru cei vinovați iarăși pentru acte de corupție. În opinia lui, ordinea priorităților în textul proiectului de lege exprimă tensiunea care există între opoziția anti-guvernamentală, inclusiv societatea civilă critică, și regimul politic oligarhic, consolidat în jurul Partidului Democrat în perioada 2016-2018.
Adoptarea unei variante locale a Actului Magnitsky e percepută și ca o modalitate de a preveni consecințele negative ale deciziilor adoptate de către guvernare, în domeniul naturalizării cetățenilor străini ale căror nume pot fi legate de acte de corupție și încălcarea drepturilor omului, opinează Dionis Cenușa.
Amănunte pe IPN!
