„Comunitatea Politică Europeană, lansată în 2022, este o platformă de dialog politic la nivel înalt, care reunește lideri ai țărilor europene pentru a răspunde provocărilor comune și a promova solidaritatea, securitatea, stabilitatea și prosperitatea în spațiul paneuropean. Comunitatea Politică Europeană nu înlocuiește nicio organizație, structură sau proces existent, ci mai degrabă servește drept un cadru informal de reflecții strategice la nivel înalt. Primul Summit de la Praga s-a axat în mare măsură pe două aspecte: (1) pacea și securitatea, în special în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și (2) soluționarea crizei energetice. Cel de-al doilea Summit va avea loc la 1 iunie 2023 în Republica Moldova, o țară candidată la UE și vecină cu Ucraina, care astăzi rezistă invaziei brutale a Rusiei. Pornind de la rezultatele reuniunii de la Praga, viitorul Summit urmează să se concentreze asupra păcii și securității, rezilienței democrațiilor, conectivității și securității energetice...”
---
Ideea unei Comunități Politice Europene a fost propusă de președintele Franței, Emmanuel Macron, la 9 mai 2022, în cadrul ceremoniei de închidere a Conferinței privind viitorul Europei, care a avut loc la Strasbourg. Propunerea Președintelui Macron s-a încadrat în „noul context geopolitic” provocat de agresiunea Rusiei împotriva Ucraina, tergiversarea extinderii UE în Balcani, dar și apariția unor noi țări candidate. De asemenea, președintele francez s-a inspirat din propunerile unuia din predecesorii săi, François Mitterrand, care în anul 1989 a venit cu idea creării Confederației Europene. Astfel, Macron a dorit să ofere un nou răspuns la întrebarea crucială: cum poate fi organizată Europa din punct de vedere politic într-un cadru mai larg decât Uniunea Europeană? Prin urmare, liderul francez a încercat să reînvie noțiunile anterioare despre Europa în două niveluri sau Europa cu mai multe viteze. Pe scurt, viziunea lui Macron asupra Comunității Politice Europene a vizat, pe de o parte, sprijinirea țărilor aflate în faza de preaderare cu beneficii economice și legături mai puternice cu UE. Pe de altă parte, președintele Macron a urmărit în același timp implicarea și o mai bună coordonare a UE în probleme de securitate cu Regatului Unit al Marii Britanii și a altor state europene, care nu sunt în proces de aderare.
De asemenea, Comunitatea Politică Europeană se întoarce la rădăcinile conceptului "Europa extinsă", având în vedere că majoritatea statelor participante au un nivel diferit de integrare și coeziune cu UE27. Rolul UE în modelarea și sprijinirea inițiativelor în cadrul formatului CPE este esențial. Cu toate acestea, Comunitatea Politică Europeană nu este o alternativă la extinderea UE, ci mai degrabă un vehicul care poate contribui la revigorarea proiectului european bazat pe valori și interese comune în ceea ce privește asigurarea securității și prosperității pe continentul european. Această comunitate ar trebui, de asemenea, să contribuie la tranziția Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei, atunci când ultima va fi pregătită, de la Parteneriatul Estic la politica de extindere revizuită a UE. Aderarea la UE este un proces de lungă durată. Însă, Acordul de Asociere cu UE din 2014 și participarea Moldovei în formatele din Europa de Sud-Est (SEECP, CCR, CEFTA) de la începutul anilor 2000 oferă deja un fundament solid în ceea ce privește apropierea țării noastre de UE prin asocierea politică și integrarea economică. Prin urmare, Comunitatea Politică Europeană oferă o platformă bună pentru a ajuta Republica Moldova, Ucraina și Georgia pe calea aderării, punerea în aplicare a reformelor democratice și economice, dar și atingerea etapelor intermediare de integrare, cum ar fi aderarea la Piața Unică a UE. Prioritățile Comunității Politice Europene ar trebui să fie consolidarea în continuare a democrației și a statului de drept, promovarea dezvoltării durabile și combaterea provocărilor și amenințărilor la adresa securității europene.
Pentru Marea Britanie în epoca post-Brexit și pentru Turcia, ce stagnează în procesul de aderare la UE, Comunitatea Politică Europeană oferă noi oportunități de a se angaja în dialoguri strategice și de a consolida cooperarea cu UE și cu alte țări europene, în special pe subiecte legate de securitate, energie și comerț. În general, Comunitatea Politică Europeană are potențialul de a consolida Europa și să devină mai incluzivă și mai interconectată, în cadrul căreia Marea Britanie și Turcia joacă roluri vitale în modelarea viitoarei sale direcții.
De asemenea, merită de menționat că formatul Comunității Politice Europene reprezintă o platformă nu doar pentru cooperarea dintre țările europene, ci și pentru dialogul cu alți parteneri internaționali. Astfel, reprezentanți ai Statelor Unite, Canadei și Japoniei ar putea fi invitați la viitoarele Summit-uri ale Comunității pentru a discuta și a aborda provocările globale cu care se confruntă Europa în prezent. În acest mod, Comunitatea Politică Europeană ar putea contribui la consolidarea poziției Europei în lume.
Analizând formatul Summit-ului de la Praga, Comunitatea Politică Europeană funcționează destul de bine în calitate de for de reflecții la nivel înalt într-un cadru destul de informal. Într-adevăr, Comunitatea Politică Europeană evită să repete experiența sau să dubleze formatele existente, cum ar fi Consiliul Europei sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Democrațiile europene și valorile democratice se află în centrul Comunității Politice Europene. Prin urmare, această platformă ar trebui să dezvolte relații de cooperare cu Consiliul Europei în materie de democrație, stat de drept și drepturile omului. Pe de altă parte, întrucât politica externă și de securitate devine un domeniu-cheie, Comunitatea Politică Europeană ar trebui să devină, de asemenea, un cadru oportun pentru abordarea problemelor securității și stabilității colective la nivel european, sarcină pe care OSCE nu o poate îndeplini la ora actuală din cauza rolului jucat de Rusia în cadrul acestei organizații.
Una dintre provocările cu care se confruntă țările participante în cadrul Comunității Politice Europene sunt instrumentele hibride de agresiune ale Rusiei și modul de combatere a acestora. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o amenințare semnificativă la adresa stabilității și securității Europei și va fi esențial să fie abordată această problemă în contextul viitorului Summit. Mai mult, problema tragerii la răspundere a Rusiei pentru încălcările ordinii internaționale este crucială. Comunitatea Politică Europeană ar trebui să își continue sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și să ofere asistență inclusiv Republicii Moldova pentru a-și consolida reziliența internă, fiind cea mai afectată țară de războiul Rusiei după Ucraina.
Pornind de la rezultatele Summit-ului de la Praga, viitoarea reuniune din Republica Moldova ar trebui să examineze mai multe inițiative de promovare a conectivității în domenii critice, cum ar fi interconexiunea energetică, extinderea contactelor interumane prin extinderea programului Erasmus+, liberalizarea tarifelor de roaming și îmbunătățirea viitorului Culoarelor de Solidaritate.
Aceste inițiative ar putea contribui la reducerea în continuare a decalajelor existente între țările UE și cele din afara UE, dar și la promovarea cooperării transfrontaliere și a schimbului de informații pentru a crea o Europă mai interconectată, care să consolideze solidaritatea între statele europene. Dezvoltarea unui mecanism multilateral de asigurare împotriva riscurilor politice pentru investiții și proiecte de infrastructură ar trebui, de asemenea, să facă parte din discuțiile Summit-ului din Moldova. Acest lucru ar încuraja parteneriatele cu companiile din sectorul privat, între guverne, cu instituțiile financiare internaționale și cu organizațiile neguvernamentale.
În plus, Summit-ul Comunității Politice Europene poate juca un rol-cheie în redresarea crizei energetice cu care continuă să se confrunte în prezent Europa. Discuțiile purtate la Praga au arătat că securitatea energetică este o preocupare majoră pentru liderii europeni, iar Comunitatea Politică Europeană poate oferi o platformă de cooperare și coordonare în acest domeniu. În special, CPE poate contribui la asigurarea faptului că Europa dispune de o aprovizionare cu energie diversă și sigură, ceea ce este esențial atât din motive economice, cât și de securitate națională. Acest lucru ar putea implica inițiative de sprijinire a dezvoltării surselor de energie regenerabilă, precum și măsuri de reducere a dependenței Europei de importurile de energie din Rusia.
Summit-ul Comunității Politice Europene din Moldova reprezintă o oportunitate unică pentru statele membre ale UE și țările non-UE, deopotrivă, de a se reuni pentru a-și consolida cooperarea în ceea ce privește obiectivele și interesele comune. Reconstrucția Ucrainei ar trebui să fie un subiect implicit pe ordinea de zi, deoarece trebuie discutate proiecte concrete de infrastructură și conectivitate la nivel regional.
În timp ce se planifică viitoarele proiecte de conectivitate, infrastructură și reconstrucție, rezultatele specifice care vor aduce beneficii oamenilor ar trebui să fie principalul obiectiv al viitorului Summit. Pentru a realiza acest obiectiv, UE trebuie să joace un rol esențial în modelarea și sprijinirea inițiativelor Comunității Politice Europene. Acest rol va fi crucial pentru promovarea unei cooperări și integrări sporite pe întregul continent.
În perspectiva reuniunii din 1 iunie din Republica Moldova, o serie de recomandări ar putea contribui la revigorarea acestui proiect european bazat pe valori și interese comune, la promovarea cooperării transfrontaliere și la consolidarea capacității Europei de a răspunde la crize, incidente de securitate sau dezastre naturale.
Eliminarea decalajelor din Europa: Țările participante în cadrul Comunității Politice Europene ar trebui să se concentreze pe consolidarea conectivității și pe reducerea decalajelor dintre țările vestice, estice, nordice și sudice, precum și între statele membre ale UE și țările din afara UE promovând cooperarea în domenii critice. UE ar trebui să se bazeze pe extinderea inițiativelor existente de cooperare regională, cum ar fi Inițiativa celor Trei Mări.
Creșterea conectivității energetice: Comunitatea Politică Europeană ar trebui să exploreze modalități de creștere a interconexiunii energetice pe continentul european pentru a spori securitatea energetică și a atinge obiectivele privind energia verde. Aceasta ar putea include extinderea Tratatului Comunității Energetice către toate țările Comunității Politice Europene, accelerarea interconectării cu gaze naturale și a energiei electrice, dar și dezvoltarea unei "Super-Rețele" europene care să valorifice Mecanismul pentru interconectarea Europei al UE.
Extinderea Culoarelor de Solidaritate: Îmbunătățirea culoarelor de solidaritate va fi esențială pentru facilitarea rutelor de aprovizionare către și dinspre Ucraina. Aceasta ar putea include modernizarea și menținerea rutelor-cheie, extinderea în continuare a rețelelor transeuropene de transport către Ucraina și Moldova și simplificarea și armonizarea procedurilor vamale. Un aspect deosebit care ar putea necesita mai multă atenție este coridorul sudic și impactul acestuia asupra conectivității, inclusiv rolul Moldovei în acesta.
Noi programe de mobilitate a tinerilor și a lucrătorilor: Statele Comunității Politice Europene ar trebui să aibă în vedere consolidarea contactelor interumane și a mobilității în Europa. UE a elaborat deja o serie de programe la nivel de UE și statele asociate. UE ar putea extinde în continuare aceste inițiative la țările care nu sunt membre ale UE pentru a promova o mai bună cooperare și integrare în Europa. Summit-ul Comunității Politice Europene ar trebui să discute despre extinderea domeniului de aplicare al Erasmus+. În plus, UE ar trebui să aibă în vedere deschiderea de noi programe de mobilitate pentru funcționarii din sectorul public pentru a crea oportunități valoroase pentru tinerii profesioniști și lucrătorii din sectorul public de a dobândi experiență și cunoștințe, pentru a promova cooperarea transfrontalieră și schimbul de informații.
---
Iulian Groza este directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și fost viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.
---
Acest comentariu a fost publicat pentru prima dată de Centrul de Studii Est-Europene de la Stockholm (SCEEUS) și este disponibil în limba engleză online aici. Versiunile adaptate în limbile română și rusă ale comentariului au fost pregătite de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) pentru Agenția de presă IPN în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership, implementată în cooperare cu Fundațiile pentru o Societate Deschisă (OSF). Opiniile exprimate în acest comentariu aparțin exclusiv autorului.
