 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Exact o sută de ani în urmă, pe 11 noiembrie 1918 a luat sfârșit Primul război mondial (PRM). Cu ocazia acestui jubileu la Ceadâr-Lunga a avut loc o conferință științifică. Cunoscuți savanți și personalități publice au examinat de ce PRM a fost dat uitării în perioada sovietică și cum a influențat satele găgăuze și bulgare din sudul Basarabiei. Pe lângă aceasta, istoricii au remarcat că procesul de reamintire despre acel război e mai activ în regiunea de sud.
Un război „nedrept”
Pe 7 noiembrie în municipiul Ceadâr-Lunga a avut loc conferința științifică „Primul război mondial în trecutul Basarabiei de sud”. Evenimentul s-a produs în cadrul proiectului „Împreună să refacem memoria”, susținut de organizații obștești din Găgăuzia și întreaga Moldovă. Inițiativa și principalul efort organizatoric îi aparține Svetlanei Capangi, autorul studiului despre participarea populației găgăuze și bulgare în PRM. Au participat câteva zeci de savanți, cercetători ai ținutului natal și reprezentanți ai autorităților locale din Chișinău, Gagauz-Yeri și raionul Taraclia.
Conform doctorului în istorie Ion Duminică, Primului război mondial nu i se acorda nicio atenție în Uniunea Sovietică.
„Aceasta, din cauza unor circumstanțe politice. Dar în ultimii ani reînvie interesul pentru perioada 1914 – 1918 și Găgăuzia devine unul din focarele acestui proces. În autonomie, la fel ca și în Taraclia vecină, apar noi cercetări, care devin o contribuție valoroasă la istoriografia națională”, a remarcat Duminică.
În opinia lui Anatol Petrencu, istoric, profesor al Universității de stat din Moldova, principalul „păcat” al PRM în fața puterii sovietice consta în faptul că a fost de sorginte „burgheză” și „imperialist”. Aceasta îl priva de șansele de a fi luat în seamă din partea științei istorice oficiale.
Studii referitoare la PMR
Chiar dacă PMR nu cadra cu ideologia sovietică oficială, populația a păstrat amintirea despre participanții la război. Multe istorii de familie despre moartea rudelor au intrat în folclorul melodic popular. În unele sate din sudul Basarabiei, în scurta perioadă de aflare în componența României, au reușit să apară monumente în amintirea jertfelor de război. Unul dintre monumente a fost înălțat în satul Etulia de către un participant la război, care a revenit în satul natal. În anul 1999, fiul său de 79 de ani a restabilit obeliscul, care după ce zeci de ani a suferit deteriorări simțitoare. Noi monumente au fost instalate în Ceadâr-Lunga, satele Avdarma și Gaidarlî. Deja e gata proiectul construcției comemorative la Taraclia.
Începând cu anii 90, mulți cercetători ai ținutului natal scriu studii despre consătenii care au participat în PMR. În cadrul conferinței din Ceadâr-Lunga au prezentat asemenea informații despre pământenii săi din satul Valea-Perjei doctorul în filologie Ivan Kurtev, cercetătorul științific al AȘ a Moldovei Emilia Bancova din satul Korten, cercetătorul ținutului natal Feodor Curu din satul Gaidarlî.
În ultimii ani cercetările s-au ridicat la un nou nivel. Autorii au studiat sute de documente din arhivele naționale, ale României și Rusiei. Informațiile obținute dau închipuire despre proporțiile participării populației din sudul Basarabiei în PMR. Doar în perioada august 2014 – mai 2015 au fost uciși, răniți și dați dispăruți mai mult de o mie de descendenți din satele găgăuzești și bulgărești. În toți anii de război în județele Ackerman, Bender și Ismail au fost mobilizați 23662 de persoane sau circa 12 la sută din numărul total al populației acestor județe. Numărul de uciși și morți în urma rănilor, proveniți din aceste județe a constituit 2532 de oameni. Informația privind alte județe ale Basarabiei încă își așteaptă cercetătorii, dar se numesc cifre între 250 și 300 de mii de mobilizați în întreaga gubernie.
Ecoul sângeros al războiului
Războiul s-a impus nu numai în destinele omenești, dar și în procesele politice. În opinia doctorului în istorie Ivan Grec, Primul război mondial a devenit catalizatorul evenimentelor tumultoase din Imperiul rus, care au rezultat în revoluția din Octombrie. Schimbările în cauză nu puteau să nu atingă Basarabia, care după tentativa eșuată de a crea un stat moldovenesc independent, a ajuns în componența României. Noile circumstanțe politice au provocat în perioada interbelică un val de imigrare a populației găgăuze în țările Americii Latine, preponderent, în Brazilia. Conform savantului, pentru găgăuzi și alți locuitori revenirea Basarabiei în componența URSS s-a constituit ca un răsunet al PMR.
„Publicul o lua la moacă, plastic vorbind, din două părți, pentru că în anii 40 mulți locuitori s-au mutat peste Prut și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial oamenii erau chemați sub flamurile ambelor armate beligerante. După asta în Bugeac a fost foametea din 46 – 47, represiunile. Zeci de mii de găgăuzi și bulgari au pierit, s-au împrăștiat în lume sau, din cauza acestor cataclisme, s-au asimilat”, a declarat Grec.
Istoricul a mai expus ipoteza că Primul război mondial a frânat constituirea conștiinței găgăuze și dacă satele găgăuze ar fi evitat 22 de ani de cetățenie românească și ar fi devenit parte a URSS, poporul găgăuz ar fi obținut autonomia încă în anii 20 ai secolului trecut. Ce-i drept, a adăugat el, ar fi primit în calitate de „bonus”pentru asta colectivizarea sovietică forțată și represiunile din anii 20 și 30.
Și profesorul Petrencu a exprimat convingerea că PMR a avut urmări grele, determinând în mod direct sau indirect caracterul regimurilor politice din Europa și URSS din prima jumătate a secolului XX.
„Primul război mondial a avut câteva particularități: în timpul operațiunilor militare pentru întâia dată a fost folosită mitraliera, pentru întâia dată au avut loc bombardamente nocturne ale populației civile, precum și pentru întâia dată au fost folosite substanțele chimice otrăvitoare. Astfel, manifestarea omorului cu cruzime a atins cote fără precedent”, a relatat Petrencu.
Deloc surprinzător, a remarcat istoricul, că oamenii care au trecut prin aceste omoruri, participanții la un război civil nu mai puțin crud din Rusia, au dat naștere apoi unor regimuri totalitare și organe represive, precum „GULAG”, unde viața omului nu avea niciun preț.
Memoria istorică
Evenimentul s-a încheiat cu depuneri de flori la monumentul participanților la PMR din Ceadâr-Lunga, amplasat în parcul central al orașului. La cincizeci de metri e situat alt monument, celor căzuți în cel de-al doilea război mondial, care în orice anotimp e strâns înconjurat de coroane de flori. Priveliștea simbolică a ilustrat cum a fost dat uitării Primul război mondial pe fundalul celui de-al doilea.
Unul dintre oaspeți a opinat că e mult mai ușor să scrii un manual de istorie general decât să scrii istoria satului de baștină. Se prea poate că e mai ușor să vorbești despre interesele puterilor mondiale și ideologiile politice, decât să faci rost de mărturii despre trecutul eroic sau tragic al premergătorilor. Dar anume așa, prin personificarea istoriei se constituie memoria istorică a poporului. În prezent, neglijarea perioadei 1914 – 1918, treptat, e depășită în Gagauz-Yeri. Istoricii din Chișinău au mărturisit că ar dori ca și alte regiuni ale Moldovei să preia această tendință.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Notă IPN:
Conform portalului informațional „Русский мир”, conferița științifică internațională „Primul război mondial în trecutul Basarabiei de sud”, consacrată aniversării o sută a încheierii Primului Război Mondial din anii 1914 – 1918; este organizată de Centrul de consultanță și informații „Dialog”, în cooperare cu Societatea științifică a bulgariștilor din Republica Moldova, în cadrul proiectului „Împreună să refacem memoria”, realizat pe teritoriul Găgăuziei și raionului Taraclia, cu susținerea Fundației „Russkii mir”.
