Republica Moldova se află în prejma aniversării a 32-a a Independenței. Cât de calitativă a fost independența în tot acest timp, care sunt realizările și problemele societății moldovenești pornind de la așteptările ei de acum 32 de ani, dar și ce-l așteaptă în viitor pe statul independent moldovenesc, au discutat invitații dezbaterii publice „Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991)”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, independența statală presupune independență politică și suveranitate adică lipsă de subordonare și dependență a unei națiuni, popor față de altă țară. Din punct de vedere a dreptului internațional, independența unui stat este asociată cu recunoașterea acestuia ca subiect al dreptului internațional de către alte state cu care se stabilesc sau nu relații diplomatice. Din punct de vedere politic, termenul de „independență” este folosit pentru a desemna capacitatea administrării soluționării de sine stătătoare a tuturor problemelor de ordin intern în baza unui set pe principii constituționale.
Expertul afirmă că independența, per ansamblu, ar trebui să fie caracterizată prin: capacitatea de a determina în mod independent scopurile, obiectivele și metodele de realizare a acestora; capacitatea de a rezolva problemele pe cheltuiala lor; libertatea de a alege un comportament sau altul. „Articolul unu al Constituției RSSM prevedea că aceasta este stat socialist al poporului, care exprimă interesele muncitorilor, țăranilor și intelectualilor. Articolul 2 afirma că toată puterea aparține poporului, care o exercită prin sovietele de deputați. Articolul 6 afirma că forța conducătoare și directoare a societății, nucleul sistemului politic, este Partidul Comunist. Adică PC era plasat undeva între societate și Dumnezeu, iar Articolul 68 afirma că RSSM este stat sovietic socialist suveran, dar niciunul din componentele fostului stat sovietic nu a îndrăznit să vorbească despre independență, pentru că riscau represalii mai și inevitabile”, a spus Igor Boțan.
Virgiliu Pâslariuc, doctor în istorie, profesor universitar, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a remarcat că una din prevederile Constituției Unionale, care se afla la baza compromisului înțelegerii dintre fostele republicii sovietice, era că republicile unionale la un moment dat pot să se folosească de dreptul de autodeterminare. „La un moment dat să iasă din componența URSS. Evident că nu s-a ajuns pe întreaga durată a URSS, la această soluție, dar în perioada anilor 90-91, a avut loc „parada suveranităților” care a declanșat acest punct din contractul unional. Dar, independența în sine este un act relativ. Juridic înseamnă că niciun factor din afară nu are dreptul să impună anumite decizii. Dar, oricum gradul independențelor era relativ. De exemplu, în România putem urmări pe parcursul istoriei grade diferite de luare a deciziilor și nu e vorba doare de apartenența la anumite alianțe”, spune doctorul în istorie.
În ceea ce privește Republica Moldova, Virgiliu Pâslariuc, spune că chiar dacă a fost mișcarea de eliberare națională, au avut loc procesele declanșate de Gorbaciov care a pregătit cale pentru crearea statelor suverane, totuși, pentru elite, destrămarea Uniunii Sovietice a fost mai mult sau mai puțin neașteptată. „Discuțiile că Moldova a fost condamnată la această independență existau. O parte vedeau teritoriul în componența altui stat, alții voiau să păstreze vechile legături cu fostul imperiu. S-au scris foarte multe lucrări, potrivit cărora URSSS nu a rezistat în această concurență cu statele occidentale, economia nu rezista la turațiile necesare, aventura din Afganistan a adus probleme și complexului militar și economiei și asta s-a observat pe interior. De asta Gobaciov a și declanșat procesele centrifuge din URSS. De asemenea, către 1990-1991, URSS și-a pierdut legitimitatea în cadrul blocului socialist, nu a putut să mai explice care e rațiunea de a mai fi parte a acestui stat și asta a dus la implozie”.
Potrivit istoricului, trebuie să pornim de la faptul că principalul scop al unui stat este asigurarea unui nivel de securitate cetățenilor și a unui nivel de prosperitate, acces la resurse: „Dacă statul nu asigură acest lucru, încep problemele și societatea are dreptul să-l revizuiască”.
Potrivit lui Ion Varta, doctor în istorie, dreptul statelor de a părăsi URSS oricând a fost o ficțiune. „Un drept care a fost înserat în constituția lui Stalin în 1936 și în declarația inițială din 30 decembrie 1922 când a fost constituită Uniunea Sovietică, dar nu a îndrăznit nimeni pentru că ar fi urmat imediat represaliile. Era un fel de deziderat care nu putea fi realizat”.
„Încă în vâltoarea Primului Război mondial s-au ivit acele oportunități, posibilități să se profite de implozia imperiului rus și să revenim acasă. De fapt, acesta a fost obiectivul major de emancipare națională, care a evoluat într-o mișcare de eliberare națională și care, succesiv, a onorat niște obiective ale momentului concret, deoarece, toată această revenire a eșalonat în timp. Pe durata a mai bine de un an, în Basarabia s-a constituit un partid care reflecta interesele populației majoritare românești din Basarabia – Partidul Național Moldovenesc, care, într-un fel a urmărit această redresare a lucrurilor ca urmare a acelui Pact nedrept din 1812. În final, s-a produs acel act istoric din 27 martie 1918 când Republica Democratică Moldovenească prin vot cvasimajoritar, prin votul primului Parlament democratic, a șters această pată de rușine și Moldova de la răsărit de Prut a revenit acasă”, a spus Ion Varta.
Potrivit istoricului, URSS avea o politică abilă, instrumentată de regimul sovietic de ocupație, așa ca tot ce era românesc era prezentat într-o versiune distorsionată și poate de aceea nu a existat o coerență atât de exemplară care au demonstrat-o în lupta pentru independență popoarele baltice. „Nu ne-am ridicat la anvergura lor, pentru că, spre regret, acest specific ca parte integrantă a României ne-a jucat festa din mai multe puncte de vedere, multe elite au fost deportate și exterminate, altele au preferat să treacă dincolo de Prut și am rămas văduviți de multă materie cenușie, dar și de altele. Cu toate acestea, mișcarea noastră de emancipare națională a fost una admirabilă și e regretabil atunci când unii istorici din breaslă încearcă să diminueze rolul oamenilor care au decis să mărșăluiască până la Chișinău pentru a-și manifesta coeziunea la aceste deziderate. Această libertate pentru niște popoare captive a însemnat foarte mult. Multă lume care avea demnitate a susținut dezideratele de independență. Datorită oamenilor de atunci a fost posibilă cucerirea independenței în august 1991”, a spus Ion Varta.
Dezbaterea publică cu tema „„Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991)”, este ediția a 17-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Impactul trecutului
Vezi și:
- 100 de ani sub semnul RASSM. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici
- Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
- Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
- Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
- Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
- Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
- Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
- Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
- Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
- Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
- Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
- Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
- Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
- Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
- Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia - un monstru care se zbate
- Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
- Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
- Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
- Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
- Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
- Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
- Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
- Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
- Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
- Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
- Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
- Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
- Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
- Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
- Calea lungă a limbii române spre casă. Dezbatere IPN
- Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
- Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
- Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
- Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
- 32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
- Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
- Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
- Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
- Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
- Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
- Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
- Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
- Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
- Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
- Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
- Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
- Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
- Falimentul Memorandumului de la Budapesta. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
- Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
- Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
- Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
- Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
- Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
- Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
- Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
- Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
- Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
- Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
- Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
- Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
- Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
- Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
- Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
- Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece - „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
- Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
- Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
- Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
- Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
- Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
- Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
- Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
- Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
- NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
- Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
- Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
- Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
- Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
- Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
- Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
- Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
- Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
- Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
- URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
- Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
- Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
- Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
- Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
- Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele - trăsătura esențială a stalinismului
- Octavian Țîcu: Stalinizarea - inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
- Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
- Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
- Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
- Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
- Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
- Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
- Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
- Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
- Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
- Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
- Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
- Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
- Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
- Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
- Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
- Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
- Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
- Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
- Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
- Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
- Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
- Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
- Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
- Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
- Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
- Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
- Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
- Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european - care sunt modalitățile
- Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
- Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
- Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
- Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
- Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
- Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN
