„Republica Moldova din punct de vedere doctrinal nu poate fi republică parlamentară, nici prezidențială și nici parlamentară”. „Președintele Republicii Moldova este învestit cu dreptul de a fi garantul suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova”. „Nu e corect să-i fie oferite președintelui anumite atribuții care să influențeze mersul lucrurilor în societate”. Declarații în acest sens au fost făcute de invitații la dezbaterile publice: „Președinția, președintele și alegerile prezidențiale: procese, tendințe și efecte”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, susține că, „dacă Parlamentul reprezintă poporul, președintele Republicii Moldova reprezintă statul”, altfel spus, președintele este principala instituție politico-juridică. Tocmai de aceea președintele este învestit cu dreptul de a fi garantul suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova. De aici vin și atribuțiile pe care acesta le are în domeniul politicii externe și în domeniul asigurării securității statului. Igor Boțan menționează că model de sistem prezidențial există în SUA, de regim parlamentar în Germania, iar după ce a avut loc reforma în Franța și a fost proclamată cea de-a cincea republică, a fost introdus în uz și termenul de republică „semi-prezidențială”.
Într-o republică parlamentară, susține expertul, șeful statului este șeful executivului, el își formează Guvernul. Acest Guvern și șeful statului se află sub control parlamentar. „Aici toată lumea trebuie să înțeleagă că piatra de temelie este separația puterilor în stat”, spune Igor Boțan. Cât privește republica semi-prezidențială, se are în vedere că, la două dintre puteri, cea executivă și cea legislativă, există trei instituții. Este vorba despre instituția Guvernului care implementează politicile, puterea legislativă care formează cadrul legal și președintele, care în orice situație face parte din puterea executivă, dar are și rol de mediator între puterile din stat.
Instituția prezidențială în republicile prezidențiale reprezintă puterea executivă. În republicile parlamentare, Guvernul este responsabil în fața Parlamentului, iar în republicile semi-prezidențiale, Guvernul este responsabil atât în fața Parlamentului, cât și parțial în fața șefului statului, pentru că remanierile guvernamentale se fac cu prezența șefului statului. Președintele țării se alege fie direct de către cetățeni, fie de Parlament. Șeful de stat are legitimitate populară atunci când este ales direct, și legitimitate parlamentară când este ales de Parlament. „De aceea, de obicei atunci când avem republici semi-prezidențiale, semi-parlamentare, șeful statului are un rol mult mai important decât atunci când este ales de către Parlament și este expresia voinței politice a Parlamentului”, a adăugat Igor Boțan.
Ion Dron, președinte al Centrului de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice, susține că Republica Moldova nu este republică parlamentară. „Forma de guvernământ este republică. Întrebarea este până la urmă o enigma pentru noi toți, ce fel de republică suntem? Există republică parlamentară, este republică prezidențială și este republică semi-prezidențială. În republica prezidențială șeful de Guvern este și șeful statului sau președintele statului este și șeful de Guvern. În republica parlamentară, președintele este ales de către Parlament, nu este el șeful Executivului. În republică semi-prezidențială, atestăm o formă „bastard”, fiindcă această combinație preia de la republica prezidențială alegerea președintelui de către popor și preia de la republica parlamentară faptul că Guvernul este responsabil în fața Parlamentului”, a explicat Ion Dron.
În opinia sa, dacă se pornește de la cele trei tipuri de republică, s-ar părea că în Moldova este o republică semi-prezidențială. „Eu îndrăznesc să spun că noi nici republică semi-prezidențială nu avem astăzi în Republica Moldova” Asta pentru că, spune Ion Dron, elementele principale care ar definitiva o republică semi-prezidențială pornesc de la trei criterii: alegerea președintelui de către cetățeni, puteri considerabile ale președintelui și faptul că responsabilitatea Guvernului este în fața Parlamentului, adică Guvernul rezistă până la moțiunea de cenzură. În Republica Moldova avem alegerea președintelui de către popor, responsabilitatea Guvernului în fața Parlamentului, dar nu există puteri considerabile pentru președinte. Astfel, nu poate fi vorba despre o republică semi-prezidențială.
Ion Dron consideră că până în anul 2000 Republica Moldova a fost o republică semi-prezidențială, dar nu autentică, ci o republică semi-prezidențială „prudentă”, de exemplu, cum e în România. După reforma constituțională, când s-a trecut la alegerea președintelui de către Parlament, s-a modificat Constituția și președintele a fost privat de niște puteri considerabile: numirea premierului fără acordul Parlamentului, de a prezida ședințele Guvernului, de a semna decretele Parlamentului, de a suspenda până la decizia Curții Constituționale unele hotărâri ale Guvernului. În 2016, când a fost revigorat sistemul anulat în 2000, se pare că s-revenit la republică semi-prezidențială după formă, dar după conținut Moldova a rămas la o republică mai degrabă parlamentară. Totuși, Moldova nu este republică parlamentară pentru că președintele e ales de popor, iar cel care decide cine e premier trebuie să aibă și acordul președintelui. „În 2000, s-a produs o ruptură a conceptului semi-prezidențial și astăzi noi nu suntem nici un fel de republică, din punct de vedere doctrinal”, a conchis
.Arcadie Barbăroșie, director al Institutului de Politici Publice, consideră că alegerea președintelui este un act important sensul căruia este de a-i da acestuia anumite drepturi. „Acum alegem direct președintele. Așa mai face Polonia. Dar președintele din Moldova nu are competențe ca cele într-o republică semi-prezidențială. Eu cred că alegerea președintelui este mai degrabă un moft, un moft pe care cetățenii îl pot realiza direct, dar nu este corect să-i dăm președintelui anumite atribuții care să influențeze mersul lucrurilor în societate”.
Potrivit directorului IPPP, actualmente, este președinte Igor Dodon care acționează în pofida legislației. El consideră că dacă actualul președinte ar fi avut mult mai multe drepturi conform legislației, acesta ar fi mers mult mai departe. „Eu cred că nouă, în mod obiectiv, Republica Moldova nu are nevoie de așa președinți. Ea are nevoie de guverne puternice care să fie controlate de Parlament. Ultimul, la rândul său, să înțeleagă că poartă responsabilitatea pentru controlul Guvernului. Chiar și așa prost cum merge guvernarea acum, Guvernul să-și dea raportul în fața Parlamentului și încetișor să ne mișcăm înainte”, a declarat Arcadie Barbăroșie.
Dezbaterile publice „Președinția, președintele și alegerile prezidențiale: procese, tendințe și efecte”, sunt ediția a 152-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
