Op-Ed
	Nici Moldova și nici alte țări din Parteneriatul Estic nu au de pierdut nimic din concentrarea Bulgariei asupra Balcanilor de Vest pe durata a șase luni...
Dionis Cenuşa

Următoarele șase luni ale anului 2018, Bulgaria va prezida Consiliul Uniunii Europene. Este pentru prima dată când Bulgaria se află în fruntea Consiliului, după 11 ani de la aderare. Totodată, este o premieră pentru UE, când președinția rotativă îi revine unui stat membru care nu face parte nici din Zona Euro și nici din spațiul Schengen. Mai mult ca atât, Bulgaria ocupă ultimul loc în UE ca potențial economic (OECD: PIB, 2016 - 18.886 USD per capita) și este într-o dependență energetică majoră față de Rusia (95% din gazul consumat). Deci, această președinție reprezintă un dublu test. Pe de o parte, va fi testată capacitatea Bulgariei de a dirija multiplele dosare europene și a-și menține echilibrul politic intern, indispensabil pentru avansarea reformei justiției și combaterea corupției. Pe de altă parte, la încercare este pusă însăși UE. Or, Bulgaria alături de România sunt unicele state membre suspectate de a fi excesiv de corupte și cu varii disfuncții ale sistemelor juridice. Pentru acest fapt evaluarea începută de UE în 2007 nu va înceta nici în 2018, ceea ce amâna cu încă cel puțin un an aderarea Bulgariei la zona Schengen.

Pentru președinția sa rotativă din 2018, Bulgaria a ales moto-ul “Uniți suntem mai puternici”. Acest demers nu este accidental, ci se referă la sincronia majoritară din interiorul UE de a pune accentul pe consolidarea unității europene în jurul unei Europe mai sigure, stabile și solidare. Pe plan extern, atenția Consiliului UE sub Bulgaria va fi mai diluată față de vecinătatea estică (IPN, 27 Noiembrie 2017), inclusiv spre Moldova, în 2018 spre deosebire de 2017, când Estonia a făcut un lobby diplomatic puternic în favoarea Parteneriatului Estic. Bulgaria deja a anunțat public că va canaliza eforturi diplomatice considerabile spre Balcanii de Vest. Impulsionarea agendei de aderare și integrare europeană în regiune este imperativă, pregătind astfel terenul pentru 2020, când se va reînnoi componența Comisiei Europene și a Parlamentului European. Până atunci, Bulgaria și ceilalți își propun să animeze cooperarea în regiune prin proiecte de (inter)conectare. O asemenea abordare este benefică pentru a detensiona regiunea, unde disputele teritoriale (Slovenia-Croația, Croația-Bosnia, Kosovo-Muntenegru etc.), neînțelegerile inter-etnice (Bosnia și Herțegovina, Serbia-Kosovo) și instabilitatea intra-statală (FYR Macedonia), distrag atenția de la reforme fie le frânează.

Prioritățile Bulgariei

În continuarea Președinției Estoniei (IPN, 3 August 2017), Bulgaria va urma agenda strategică de 18 luni a Consiliului UE, la care se va alătura și Austria în a doua jumătate a anului 2018. Cu toate acestea, Bulgaria se va concentra pe patru priorități.

În primul rând, Bulgaria intenționează să continue eforturile politicii de coeziune, necesară pentru reducerea discrepanțelor economice și sociale din interiorul UE. Astfel, o atenție particulară va fi acordată negocierii noului Cadru Financiar Multianual sau, altfel spus, a modului în care vor fi repartizate fondurile europene după 2020.

Securitatea din perspectiva administrării migrației, azilului și frontierelor externe ale UE, va constitui cea de-a două prioritate a Bulgariei.

Combinarea eforturilor de dezvoltare a pieții digitale europene unice cu investițiile în educație și abilitarea tinerilor reprezintă o a treia direcție a Președinției Bulgariei, care coincide întocmai cu viziunile Estoniei și Austriei.

Impulsionarea aderării la UE în Balcanii Vest este cea mai mare ambiție a Bulgariei pentru perioada Președinției. Potrivit acestui obiectiv, Bulgaria intenționează să dezvolte planuri de acțiuni individuale, cu pași concreți, pentru fiecare din țările din regiune. În paralel, este propusă lansarea unor proiecte ce ar conecta țările în domeniul transporturilor, aerian, energetic, educațional etc., în particular, extinderea accesului la internet sau eliminarea graduală a tarifelor roaming. Pentru a contabiliza rezultatele Președinției sale, Bulgaria planifică organizarea Summitului țărilor Balcanilor de Vest la Sofia, în mai 2018.

Provocările Bulgariei

Principalele provocări ale Bulgariei constau în instabilitatea politică deja cronică și dereglările statului de drept.

Victoria partidului pro-european GERB, în frunte cu Boiko Borisov, în fața Socialiștilor, la o limită de 5%, în alegerile anticipate din martie 2017 (32% vs. 27%) este insuficientă pentru o guvernare durabilă. Deși alianța cu forțele naționaliste (Uniunea Patrioților) îi permite lui Borisov să guverneze, un colaps politic în perioada Președinției UE păstrează o marjă de probabilitate ridicată. Demisionarea spicherului Parlamentului din partea GERB în noiembrie 2017 la amenințările Socialiștilor cu boicotarea sesiunilor provocând astfel o criză legislativă, confirmă cât de puternică este opoziția. Cea din urmă, deși nu vrea abandonarea UE, este în favoarea încetării sancțiunilor față de Rusia. La aceasta se mai adaugă și figura puternică a Președintelui Rumen Radev, sprijinit de către Socialiști, care pare să descurajeze indirect reformele anti-corupție.

Calitatea statului de drept este descrisă în raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare, din 15 noiembrie 2017. Acesta indică suficient de clar că, după 10 ani de evaluare atentă din partea UE, doar un domeniu din cele 6 monitorizate înregistrează evoluții pozitive majore. Astfel, cele mai mari progrese sunt observate la sporirea independenței judiciare. O serie de măsuri au fost inițiate, dar nu sunt duse până la capăt, împiedicând astfel Bulgaria să primească undă verde pentru Schengen. Carențele se referă la: i) fluidizarea cadrului legal pentru urmărirea penală a cazurilor de corupție mare; ii) reforma judecătorească și a procuraturii; iii) mecanismul de combatere a corupției mari în sectorul public; iv) combaterea corupției mici și la nivelul autorităților publice locale; v) raportarea pe cazurile de crimă organizată și confiscarea bunurilor obținute pe cale ilegală.

Alte provocări majore țin de localizarea sa geografică. Aflată în proximitatea Balcanilor de Vest, aceasta este ușor contagiată de dinamica negativă din regiune. Aparte de importanța politică a Balcanilor de Vest și prevenirea unor eventuale conflicte intra-regionale și chiar intra-statale (cazul FYR Macedonia în 2016-2017), stoparea migrației ilegale este ceea ce preocupă Bulgaria și restul Europei, în primul rând. Principalele temeri legate de regiune derivă din percepțiile negative privind capacitatea reală de control asupra frontierelor fizice, coruptibilitatea înaltă la nivel de instituții, dar și nivelul de sofisticare a crimei organizate active în regiune. Ca rezultat, frontierele sudice ale Balcanilor de Vest sunt văzute ca ceva nesigur și, respectiv, necesar de fortificat.

La fel, Bulgaria este o țară limitrofă cu Turcia, unde locuiesc circa 400 mii de bulgari de origine turcă, dintre care circa 200 mii au pașapoarte bulgărești. Totodată, circa jumătate de milion de turci bulgari formează o minoritate activă politic, care susține partidul Mișcarea pentru Drepturi și Libertate (DPS), posesor a circa 9% din sufragii în 2017. Tendințele de dez-europenizare impulsionate de deteriorarea democrației în Turcia, cauzată de referendumul constituțional din 2017 și epurările inițiate în structurile civile, după lovitura de stat eșuată din 2016, produc neliniște. Pentru autoritățile bulgare, riscurile țin de complicarea dialogului cu Ankara și amplificarea suspiciunilor despre interferența turcă via minoritatea turcă din Bulgaria. În cazul decidenților europeni, prima temere legată de restrângerea democrației reiese din eventuala rupere a aranjamentelor, și așa controversate, privind gestionarea migrației ilegale. Aderarea Turciei la UE este deja amânată pentru un viitor nedeterminat (Comisia Europeană, 13 Septembrie 2017), iar în vara lui 2017 Parlamentul European a cerut chiar suspendarea negocierilor de aderare.

Bulgaria se numără printre țările în care Rusia se simte confortabil. Aceasta mizează pe Socialiștii bulgari, care se opun sancțiunilor, dar și pe prezența activelor rusești în sectorul energetic bulgar. Chiar dacă gazoductul “South Stream”, dorit de Rusia în Bulgaria, a eșuat în 2014 sub presiunea legislației concurențiale europene, interesele rusești rămân puternic ancorate în alte surse de energie. Astfel, pe lângă alimentarea cu combustibil nuclear a centralei nucleare Kazloduy, asigurată de Rusia, cea din urmă planifică o implicare activă în dezvoltarea capacitățile de producție de energie electrică. Deși pârghiile deținute de Rusia în politica și sectorul energetic bulgar nu-i oferă posibilități reale pentru a tulbura Președinția Bulgariei, acestea reprezintă atuuri semnificative, cu efecte pe termen mediu și lung. Totuși, activizarea Rusiei în Bulgaria și în regiune trebuie să mobilizeze UE în re-angajarea cu Balcanii de Vest.

Președinția Bulgariei și implicațiile pentru Moldova

Faptul că Bulgaria alege să se concentreze pe Balcanii de Vest semnalează că cel puțin șase luni Parteneriatul Estic nu va fi în centrul atenției UE. În mod practic, aceasta nu poate influența esențial situația țărilor care au reușit să dezvolte un cadru juridic și instituțional bilateral separat cu UE. Prin urmare, țările cu Acorduri de Asociere, care numără și Moldova, vor continua să fie în orbita UE, dar țările est-europene fără acorduri noi cu UE (Azerbaidjan, Belarusul) ar putea fi parțial umbrite.

În realitate, resursele financiare pentru Moldova și alte țări din Parteneriatul Estic sunt prestabilite până în 2020. De aceea, eforturile Bulgariei de a mobiliza fonduri și atenție pentru Balcanii de Vest nu pot schimba bugetul alocărilor pentru țările est-europene, decât numai dacă guvernele Moldovei, Ucrainei sau altor țări nu eșuează unele reforme. În asemenea cazuri, banii vor fi pur și simplu redirecționați spre alte cheltuieli ale UE, inclusiv pentru proiectele din Balcani. Acest lucru este relevant pentru sprijinul bugetar direct, asistența macro-financiară sau componentele de grant (de exemplu, la proiectele energetice) pe care Bruxelles-ul le are disponibile pentru Moldova. Prin asemenea circuit au trecut cele 28 milioane EUR de ajutor bugetar, destinați inițial pentru reforma justiției din Moldova, dar netransferați de UE din cauza restanțelor din anii 2014-2015.

Ceea ce poate pune în dificultate Moldova pe termen mediu și lung este dorința Bulgariei și a UE, în general, de a se concentra pe integrarea Balcanilor de Vest în spațiul european. Chiar dacă aceasta va avea un efect pozitiv pentru reducerea insecurităților în Europa, digerarea Balcanilor de Vest va necesita timp și resurse, care după 2020 se vor reduce din cauza Brexitului. Prin urmare, pe lângă saturația politică a UE pentru extindere, ca urmare a absorbției țărilor vest-balcanice, Moldova și alte țări din Parteneriatul Estic ar putea la fel simți un deficit de fonduri europene. 

În loc de concluzii...

Prioritățile Președinției Bulgariei în UE sunt benefice pentru consolidarea securității, siguranței și solidarității europene. Persistă însă o incertitudine legată de capacitatea Bulgariei de a duce cu succes până la capăt mandatul președinției fără a se scufunda într-o nouă criză politică, din care simpatizanții Rusiei ar putea ieși în forță. Spre deosebire de Estonia sau chiar Austria, Bulgaria este în proximitatea unor zone geopolitice deloc calme, unde Turcia și țările vest-balcanice emană instabilitate (FYR Macedonia).

Nici Moldova și nici alte țări din Parteneriatul Estic nu au de pierdut nimic din concentrarea Bulgariei asupra Balcanilor de Vest pe durata a șase luni. Excepție pot fi acele situații neplăcute când o reformă abandonată sau incompletă în țări ca Moldova poate determina UE să schimbe destinația asistența financiare, inclusiv în favoarea Balcanilor.
 

În linii mari, Președinția Bulgariei nu va produce schimbări radicale, pe termen scurt, asupra status-quo-ului Parteneriatului Estic. Cel din urmă depinde în proporție absolută de calitatea guvernanței interne din regiune, dar și de acțiunile Rusiei, lansate de Vladimir Putin după scrutinul prezidențial din martie 2018, când acesta își va continua președinția până în 2024.  

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.