Politica statului în domeniul economic trebuie să fie transparentă şi să nu rămână doar la nivel de „produs intelectual” al Guvernului. Luarea deciziilor de politică economică urmează să se facă în baza unor discuţii ample cu participarea structurilor de stat, antreprenoriale şi societăţii civile. De această părere este Igor Krapivca, fost consilier municipal în Chişinău, preşedintele Clubului oamenilor de afaceri Timpul. Krapivca a spus la o masă rotundă că, în condiţii de criză, e necesar de a analiza şi a spori responsabilitatea reciprocă a puterii şi businessului, relatează Info-Prim Neo. El s-a pronunţat pentru schimbarea rolului băncilor în sistemul economic al ţării, nu numai în sistemul financiar. „După sistemul fiscal, sistemul bancar este al doilea factor puternic de decapitalizare a întreprinderilor prin procentele şi comisioanele aplicate. Ar fi firesc ca băncile să se transforme din subiecţi de intermediere financiară în centre de informare şi servicii, şi de asigurare financiară a creşterii economice a R. Moldova şi businessului autohton. Schimbarea arhitecturii financiare a sistemului bancar ne va permite să depăşim criza cu pierderi mult mai mici”, a spus preşedintele Clubului oamenilor de afaceri Timpul. El a formulat recomandări şi pentru banca centrală, care, împreună cu Guvernul şi băncile comerciale, ar urma să lanseze o serie de programe ce ar stimula consumul. Se profilează necesitatea elaborării unei strategii comune. În privinţa sistemului de impozitare, Igor Krapivca a spus că e necesară, în primul rând reducerea poverii fiscale asupra fondului de remunerare a muncii (pentru întreprinderi – impozitele sociale) şi asupra veniturilor persoanelor fizice. „Optimizarea sistemului de impozitare, care a început acum doi ani nu a fost încheiată. De exemplu, implementarea cotei 0 la impozitarea profitului nedistribuit al întreprinderilor nu a fost susţinută printr-o reducere a impozitului pe veniturile persoanelor fizice. Amnistia datoriilor agenţilor economici, despre care s-a vorbit atâta, nu a fost dusă la capăt, fiind torpilată de birocratismul unor colaboratori fiscali. Procesul de legalizare a capitalului, din cauza unor greşeli, s-a soldat cu rezultate destul de modeste. În loc să se aplice stimulente pentru promovarea legalizării capitalului, se aplica şi se aplică în continuare presiune fiscală asupra plătitorilor legali de impozite”, a spus omul de afaceri. Igor Krapivca consideră necesar să se anunţe o nouă etapă de legalizare a capitalului, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice, fără a percepe unor taxe în vederea completării bugetului. „Scopul trebuie să fie aducerea acestui capital din economia tenebră în circuitul economic oficial”, a precizat Krapivca. Preşedintele Clubului oamenilor de afaceri Timpul a mai spus că realizarea acestor şi altor obiective, inclusiv obţinerea unei creşteri economice durabile, depinde foarte mult de calitatea guvernării, de profesionalismul şi eficienţa activităţii noii echipe a executivului.