Fiecare instituţie media trebuie să fie responsabilă de produsul pe care îl difuzează. Unii specialişti şi experţii consideră că în prezent există pericolul de a pierde din calitatea produsului media, pentru că o bună parte din instituţii pun accent pe aspectul cantitativ şi pe informaţia superficială. Lucrurile ar putea fi îmbunătăţite prin responsabilizarea editorilor instituţiilor media. De această părere sunt invitaţii la dezbaterile publice „Presa scrisă şi on-line privită prin prisma culturii politice: „Responsabilitatea pentru „cei îmblânziţi -2”, ediţia a XII-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Info-Prim Neo. Dumitru Ciorici, redactorul-şef al portalului de ştiri Unimedia, afirmă că în ultima perioadă tot mai multe ziare renunţă la varianta print şi optează pentru cea on-line, care înregistrează un progres calitativ şi presa on-line va câştigă tot mai mult teren. Dumitru Ciorici a menţionat că editorii, indiferent de tipul instituţiei, trebuie să aibă grijă ca jurnaliştii să nu admită interpretarea informaţiei şi să păstreze echilibrul între ştirile de importanţă publică şi cele senzaţionale. „Cu părere de rău, o parte din reprezentaţii mass-media intră în extreme, motiv pentru care apar catalogări ale presei on-line, precum că nu ar fi bună”, a notat redactorul-şef. Potrivit Georgetei Stepanov, decan al Facultăţii Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării (USM), membru al Consiliului Presei, jurnalismul on-line este un domeniu nou, eficient, dar totodată foarte periculos, pentru că nu este reglementat şi oferă posibilitatea ca laşitatea profesională să se simtă la ea acasă. În mediul on-line uşor se fac unele lucruri anonime şi acest mediu nu poate fi ţinut sub control, pe când în presa scrisă acest lucru nu-l poţi face. Decanul a menţionat că jurnalismul on-line influenţează în special tinerii, dar mai mult din perspectivă cantitativă. În opinia sa, presa scrisă e mult mai influentă la capitolul calitativ şi e citită de oamenii culţi, iar presa on-line e mai superficială. Georgeta Stepanov este de părere că toate instituţiile media trebuie să conştientizeze responsabilitatea pe care o poartă, atâta timp cât impactul materialelor difuzate este unul enorm asupra publicului. Viorel Mihail, redactorul-şef al ziarului Săptămâna, a declarat că în prezent ne confruntăm cu vremuri anapoda, pentru că în foarte multe cazuri informaţia vitală pentru întreaga ţară pe care trebuie să o conţină o ştire, este trecută cu vederea în favoarea ştirilor şocante. Viorel Mihail a precizat că presa scrisă nu va dispărea niciodată, pentru că o analiză serioasă şi profundă o poţi găsi şi face doar în ziare. El e de părere că profesionalismul presupune şi prioritatea pentru o ştire importantă pentru întreaga ţară. „E vorba de profesionalism, pentru că un jurnalist profesionist ştie a prezenta interesant şi o ştire serioasă şi importantă, nu doar pe cele şocante”, a notat redactorul-şef. Dmitri Ciubaşenco, directorul ziarului Panorama, a declarat că în prezent tinerii sunt cei care au tendinţa să citească informaţii cât mai scurte şi evită să citească texte lungi. Totuşi, în ziare se publică interviuri, analize, materiale desfăşurate şi în prezent există o solicitare pentru acest gen de presă. Dmitri Ciubaşenco a mai spus că în prezent apar foarte multe portaluri şi o bună parte din ele nu fac altceva decât să fure produse calitative de la cei care le creează – fură produse şi le publică dându-le drept personale. Directorul a menţionat că în epoca informaţională, în Europa sunt şi multe ziare calitative. Vasile Bumacov, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, a declarat că importanţa mass-mediei este mare şi de aici reiese că şi responsabilitatea pentru ceea ce face este la fel de mare. Potrivit ministrului, este extrem de important ca mass-media să se implice şi să promoveze interesul societăţii şi a statului, mai ales atunci când e vorba de domenii strategice. În opinia sa, de multe ori se întâmplă că în presă apar personaje care denigrează aceste domenii. De multe ori în presă se observă lipsa unei analize profunde a situaţiei, dar şi prezentarea neobiectivă a lucrurilor şi aceasta se întâmplă pentru că nu sunt solicitaţi experţi buni sau responsabilii din domeniu. Expertul proiectului, Igor Boţan, director al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, a amintit că presa se situează pe locul doi după încrederea cetăţenilor, chiar dacă manipulează. El este de părere că în Republica Moldova trebuie să existe surse media diverse, pentru că şi societatea este fragmentată. Sunt oameni care citesc materialele din domeniile din care vin. În opinia expertului, cea mai mare problemă a modernităţii totuşi este fluxul masiv de informaţie şi capacitatea publicului de a asimila această informaţie şi de a o recepta. Potrivit expertului, cultura politică se referă la masele largi şi ea poate fi ridicată milimetru cu milimetru, iar aceasta depinde de managerii şi jurnaliştii care ştiu a anticipa gusturile cititorilor. Dezbaterea publică cu tema: „Responsabilitatea pentru „cei îmblânziţi -2”, ediţia a XII-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, a fost a XII-a ediţie din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat de Info-Prim Neo cu susţinerea Fundaţiei germane „Hanns Seidel”.