Dezvoltatorii care își propun să construiască un centru multifuncțional în zona Circului nu atentează la integritatea teritoriului Bisericii Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena din zonă, așa cum acuză unii protestatari, care se împotrivesc construcției. Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI) a avizat proiectul, iar președintele acestuia, Iurie Povar, precizează că teritoriul propus pentru edificarea complexului este proprietate privată.
Într-o conferință de presă la IPN, Iurie Povar, a argumentat poziția CNMI față de proiectul de edificare, făcând referire la aspectele urbanistice, arhitecturale şi tehnice. „Teritoriul propus pentru edificare complexului este proprietate privată, pe care sunt amplasate nişte construcţii rezidente, adică case de locuit, cu un grad foarte înalt de amortizare. Sunt nişte construcții aproape de ruinare, părăsite şi care, practic, azi nu pot fi utilizate din cauza situaţiei avariate”, a explicat președintele CNMI.
Iurie Povar a menţionat că amplasarea complexului nu prejudiciază integritatea teritoriului bisericii, care e inclusă în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Biserica şi cimitirul vor rămâne pe acelaşi teritoriu. Prima clădire a complexului se planifică să fie construită la o distanţă de circa 70 de metri. Astfel, nu există niciun pericol de impact negativ.
Ion Ștefăniță, vicepreședinte CNMI, a remarcat că şi-a dat votul pentru proiect după ce a analizat lucrurile în retrospectivă istorică, dar şi în conformitate cu situaţia din prezent, cu modul în care doreşte să arate oraşul în viitor. De asemenea, a luat în calcul experienţele străine, în special ale colegilor români, care l-au făcut să aibă o viziune echilibrată între interesele de patrimoniu și cele economice, care aduc bani în buget pentru pensii și salarii.
Ion Ștefăniță a amintit că biserica de lângă Circ a fost construită în 1777. De atunci, oraşul s-a dezvoltat. Până în a doua jumătate a sec. XIX, pe harta administrativă au apărut peste 60 de clădiri care azi sunt monumente de istorie şi arhitectură. În perioada interbelică apar peste 40 de clădiri în nucleul istoric al oraşului. Cu timpul, planul de restaurare a oraşului se modifică, se planifică noi bulevarde. După 1949, autorităţile municipale analizează oportunitatea de a aproba un nou plan. În 1951, este aprobat noul Plan Urbanistic General, care urmăreşte să dezvolte nucleul istoric pe verticală, cu clădiri de cinci etaje. După 1971, apar clădiri de la 9 până la 24 de etaje. În 2007 autorităţile aprobă un nou Plan Urbanistic General, până în 2025.
Ion Ștefăniță a remarcat ca, la momentul actual, subiectul trebuie discutat prezentând argumente, nu de pe baricade. În contextul conceptului propus, Ștefăniță spune că a analizat hărţile, le-a suprapus cu Regulamentul local de urbanism şi a constatat că agentul economic poate dezvolta planul urbanistic de detaliu, care va fi propus Consiliului urbanistic şi Consiliului municipal Chişinău.
Miercuri, pe 3 februarie, membrii Partidului Congresul Civic au desfășurat o acțiune de protest împotriva construcției complexului menționat. Protestatarii, câteva zeci de persoane, afirmă că „în lunile următoare este planificată o campanie la Chișinău pentru distrugerea monumentelor istorice ale capitalei”. Protestatarii au cerut o întâlnire cu premierul interimar Aureliu Ciocoi. De asemenea, au cerut Ministerului Educației și Culturii să anuleze decizia prin care a fost stabilită actuala componență a Consiliului Național pentru Monumente Istorice.
