O jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova doresc să adere la Uniunea Europeană, iar cealaltă jumătate la Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), arată Barometrul Opiniei Publice, transmite IPN.
Astfel, la întrebarea „dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, 51% dintre cetăţeni au spus că ar vota pentru, 30% au fost că ar vota împotrivă şi 19% au spus că nu ştiu sau nu sunt decişi.
La aceeaşi întrebare, „dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală”, 52% au spus că ar vota pentru, 23% ar vota împotriva aderării şi 25% au spus că nu ştiu nu sun decişi.
Însă fiind puşi să aleagă între Uniune Europeană şi Uniunea Vamală, 19% dintre cetăţeni au optat pentru aderarea la UE şi 17% au spus că ar dori ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamală. 64% nu au dorit să răspundă sau nu s-au decis.
Potrivit cetăţenilor, avantajele aderării la UE sunt liberalizarea circulaţiei, locuri de muncă şi diminuarea şomajului, modernizarea vieţii sociale şi un trai mult mai bun. Totodată, după părerea respondenţilor, aderarea la UE ar putea rezulta în tarife şi impozite mari, sărăcie, exodul populaţiei.
De asemenea, cetăţenii au menţionat şi avantajele aderării la Uniunea Vamală. Acestea sunt: gaz şi petrol mai ieftin, mai multe locuri de muncă, schimb mai bun de mărfuri, circulaţie liberă, fără vize. Temerile de bază sunt dependenţa de Rusia, îndepărtarea de Europa, rusificarea şi regimul dictatorial.
41% din cei intervievaţi îşi văd viitorul legat de Republica Moldova, 21% de Uniunea Europeană, 14% de Rusia şi 12% de Uniunea Vamală.
Fiind rugaţi să indice nivelul de încredere în personalităţi politice din străinătate, respondenţii au manifestat cea mai mare încredere faţă de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin (74%), fiind urmat de către cancelarul german, Angela Merkel (49%) şi preşedintele SUA, Barak Obama (47%).
Sondajul a fost organizat de Institutului de Politici Publice. Acesta a fost realizat în perioada 6-21 aprilie, pe un eşantion de 1100 de cetăţeni din 76 de localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, eroarea maximă fiind de 3%.
