Zilele acestea în Parlament se află în proces de elaborare și adoptare legile bugetare pentru anul viitor. Sunt legile cele mai importante ale anului, odată ce de ele depinde în mare măsură cum va trăi fiecare cetățean al țării, în toate rolurile și ipostazele sale. Respectiv, este în interesul tuturor să cunoască și să poată influența veniturile și cheltuielile pe care și le vor putea permite, ca veniturile să poată fi majorate, iar cheltuielile diminuate. Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterea publică „Politica bugetar-fiscală și bugetul 2023: formă și conținut în abordare”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a precizat că, potrivit Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, bugetul public național al Republicii Moldova include bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală și bugetele locale. „Bugetul de stat al Republicii Moldova constituie principala componentă a sistemului bugetar. Din punct de vedere juridic, bugetul de stat este definit ca un act în care se înscriu veniturile și cheltuielile probabile ale statului pe o perioadă de un an. Din punct de vedere economic, bugetul de stat exprimă relații economice, care iau naștere în procesul repartiției produsului intern brut, în legătură cu îndeplinirea funcțiilor statului”, a notat expertul.
Potrivit lui, aceste relații se manifestă în sens dublu. Pe de o parte, ca relații prin care se colectează resurse bănești la dispoziția statului, iar, pe de altă parte, ca relații prin care se repartizează aceste resurse. Din punct de vedere material, bugetul de stat poate fi definit ca un fond centralizat de mijloace bănești pus la dispoziția statului, în care se încasează veniturile și din care se efectuează cheltuieli din partea statului. „Așadar, bugetul de stat reprezintă totalitatea veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale, cu excepția funcțiilor proprii sistemului public de asigurări sociale și sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală, precum și pentru stabilirea relațiilor cu alte bugete. Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Ministerului Finanțelor este responsabil pentru elaborarea bugetului, cu contribuția ministerelor de resort și a altor instituții”, a explică Igor Boțan.
Expertul a menționat că politica bugetar-fiscală reprezintă un set de măsuri legate de formarea, administrarea și utilizarea resurselor bugetare pentru realizarea priorităților de politici economice și sociale. Potrivit expertului, politica bugetar-fiscală este o formă de intervenție a statului în economie, aplicabilă pe piața bunurilor și serviciilor, intervenind cu precădere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne. „Această politică de gestionare a dezechilibrelor are drept scop stabilizarea macroeconomică prin intermediul dimensionării impozitelor, taxelor, respectiv a cheltuielilor guvernamentale. Deci, politica bugetar-fiscală, prin acțiunile pe care le întreprinde, urmărește stimularea activității economice, a investițiilor, asigurarea protecției sociale”, a mai spus Igor Boțan.
Veronica Sirețeanu, director adjunct pentru advocacy și dezvoltare al Camerei Americane de Comerț în Moldova, a declarat că proiectul bugetului de stat ar fi trebuit încă în luna iulie să ajungă în Parlament pentru a fi discutat și aprobat. Acest termen este valabil și pentru proiectul politicii bugetar-fiscale, în condițiile în care este prevăzută expres o perioadă de jumătate de an pentru ca modificările la Codul Fiscal și Codul Vamal să intre în vigoare. Potrivit ei, acest termen a fost prevăzut pentru a permite atât autorităților, cât și mediului de afaceri să se adapteze unor noi realități, mai ales dacă ele vin cu schimbări radicale și complexe. Însă, de obicei, acest termen nu este respectat și se face derogare de la această normă, iar aceste proiecte ajung să fie votate în decembrie.
„Tot cadrul legat de politica bugetar-fiscală, de legea bugetului are în esență un exercițiu, care se numește cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM). El setează un cadru pentru trei ani, un cadru previzibil, care este ajustat în fiecare an, astfel încât toți actorii, toți cei implicați în acest proces – pe partea guvernamentală, pe partea asociativă sau a mediului de afaceri – sunt la curent cu ceea ce o să se întâmple în viitorii trei ani, mai mult sau mai puțin. Sunt niște concepte de bază legate de venituri și cheltuieli. Noi nu am avut un exercițiu activ de discutare a CBTM în acest an. Presupunem că este din cauza războiului din vecinătate care a venit în februarie. Or, în iulie a fost o primă solicitare pentru a prezenta propuneri pentru politica fiscală, iar pe 11 noiembrie am primit deja proiectul Guvernului”, a notat Veronica Sirețeanu.
Potrivit directorului adjunct, legislația prevede că politica-fiscală se elaborează atunci când se schimbă anumite realități, dar nu este un document obligatoriu. Și există numeroase țări care nu aprobă politica bugetar-fiscală anual, așa cum se face în Republica Moldova. „Pentru mediul de afaceri întârzierea cu care se aprobă politica-fiscală provoacă panică. A venit cu întârziere mare, dar trebuie să spunem că în procesul de discuție unele comentarii inițiale ale mediului de afaceri la primul proiect au fost luate în calcul”, a mai spus Veronica Sirețeanu.
Alexandru Fală, director de program la Centrul Expert-Grup, a menționat că întârzierile în calendarul bugetar au devenit cumva o normalitate în Republica Moldova, pe timpul diferitor guvernări. În opinia sa, pot fi găsite diferite explicații, dar este necesar ca pe viitor aceste întârzieri să fie cât mai mici.
„Pe parcursul anului, în special vara, au fost mai multe idei de reforme fiscale mai ample. S-a discutat mult despre un impozit unic pentru întreprinderile mici, inclusiv a fost o idee de reintroducere a impozitului pe profit la cota zero. S-a discutat mult și vara încă nu era clar cu ce oferte pe dimensiunea politicii fiscale să vină guvernarea. Suntem într-adevăr într-o situație de război, o situație cu multă incertitudine și s-a dorit să se vină cu anumite măsuri care să-i satisfacă pe toți. Deși eu nu știu măcar o dată ca toți să fie mulțumiți și probabil așa o să fie permanent. Și aceasta pentru că bugetul este limitat pentru orice țară, dar acest lucru este mult mai specific pentru Republica Moldova, care a are resurse bugetare relativ restrânse și este destul de greu să faci reforme mai ample”, explică expertul.
Alexandru Fală consideră că, în aceste condiții, este destul de greu să implementezi politici stimulative fiscale. „Aceasta ar însemna reduceri mari de impozite, care este destul de greu de implementat. Concomitent, este destul de greu de promovat politici bugetare cu majorări de cheltuieli. În anul 2023, vom fi nevoiți să facem cheltuieli bugetare mari. Dar guvernarea a încercat să vină cu anumit măsuri de stimulare, inclusiv pe dimensiunea fiscală. Evident, că sunt aspecte cu care mediul de afaceri nu este de acord, dar sunt unele măsuri care au un caracter stimulativ”, a spus el.
Dezbaterea publică la tema „Politica bugetar-fiscală și bugetul 2023: formă și conținut în abordare”, organizată de IPN, a fost ediția a 270-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
