În ajunul sărbătorilor naţionale din august, Comisariatul General de Poliţie al mun. Chişinău a emis o prescripţie, prin care a interzis comercializarea băuturilor alcoolice, a berii şi a băuturilor în ambalaj de sticlă în perioada 25-27 şi 31 august 2007 în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN). Asemenea interdicţii au fost aplicate şi agenţilor economici amplasaţi în vecinătatea PMAN. Acţiunea a stârnit reacţii contradictorii atât la nivel de reprezentanţi ai puterilor centrale şi locale, cît şi al opiniei publice în general. Agenţia Info-Prim Neo l-a rugat pe analistul Igor Guţan să expertizeze situaţia creată.
[Igor Guţan: poliţia şi-a depăşit atribuţiile]
Comisariatul General de Poliţie al capitalei nu a fost în drept să emită o astfel de prescripţie din motivul că nu este împuternicit prin lege pentru astfel de acţiuni, precum şi din motivul că, după poziţia pe care o ocupă în sistemul autorităţilor publice, este obligat să execute prevederile actelor legislative şi normative.
În condiţiile când comerţul cu băuturile alcoolice, nealcoolice şi berea constituie o activitate de întreprinzător, prescripţia emisă constituie, la rândul său, o tentativă de reglementare a acestui gen de activităţi. Or, articolul 5, alineatul (1) al Legii nr. 235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător prevede că reglementarea activităţii de întreprinzător se efectuează doar prin legi, hotărâri/ordonanţe ale Guvernului şi acte normative ale autorităţilor administraţiei publice. În mod evident, poliţia nu se regăseşte în această listă de autorităţi abilitate cu drept de reglementare.
Comercializarea băuturilor alcoolice este reglementată prin Legea Nr.1100-XIV din 30.06.2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. În conformitate cu prevederile articolului 29, alineatul (1) al acestei legi, este permisă comercializarea băuturilor alcoolice agenţilor economici care deţin licenţa pentru comercializarea cu amănuntul a băuturilor alcoolice şi care dispun, cu orice titlu, de spaţii comerciale cu o suprafaţă de cel puţin 20 metri pătraţi. Articolul 30 din Legea respectivă interzice comercializarea cu amănuntul a producţiei alcoolice prin reţeaua de comerţ ambulant (cărucioare, cisterne, autoremorci, autovehicule etc.), în chioşcuri, pavilioane şi în alte puncte de comerţ care nu au spaţiu comercial cu o suprafaţă de cel puţin 20 metri pătraţi, în instituţii de învăţământ, medicale, preşcolare şi în alte instituţii de educaţie, în cămine pentru elevi şi studenţi, la întreprinderi şi la şantierele de construcţii şi reparaţii, în construcţiile sportive şi pe teritoriul aferent acestora, pe terenurile sportive, în ospătării dietetice şi în cafenele pentru copii, în locuri de comerţ pentru copii şi adolescenţi, în sediile autorităţilor publice, cu excepţia obiectelor staţionare de alimentaţie publică, în preajma edificiilor de cult religios în raza stabilită de autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cu reprezentanţii cultelor respective, în cimitire, penitenciare, unităţi militare şi arsenale, în întreprinderile de transport public, persoanelor care nu au împlinit vârsta de 16 ani, prin depozite specializate.
[Berea nu este considerată băutură alcoolică]
În conformitate cu prevederile Legii 1100/2000, berea nu este considerată băutură alcoolică, iar comercializarea băuturilor răcoritoare şi a berii nu este supusă niciunor restricţii de tipul celor la care s-a făcut referinţă mai sus.
Desigur că poliţia îşi are rolul său în asigurarea respectării regulilor de comercializare precum şi a celor de consum a băuturilor alcoolice, însă el ţine strict de constatarea încălcării acestora. Conform prevederilor articolului 153 din Codul cu privire la Contravenţiile Administrative, poliţia este în drept să constate contravenţia administrativă privind încălcarea regulilor de comercializare a băuturilor alcoolice, stabilite prin lege, prin hotărâre de Guvern sau de către autoritatea administraţiei publice locale (consiliul local, raional sau municipal).
Deoarece scopul declarat al prescripţiei examinate este de a asigura ordinea publică, drepturile poliţiei în acest sens sunt clar stabilite de articolul 167 din acelaşi Cod, care stabileşte răspundere cuprinsă între 10 lei şi arest administrativ de până la 15 zile, pentru consumul de băuturi spirtoase în locurile publice şi pentru apariţia în stare de ebrietate în locurile publice. Poliţia mai dispune şi de alte pârghii legale pentru menţinerea ordinii publice, astfel urmând doar să le pună în aplicare.
Textul prescripţiei stabileşte că persoanele care vor încălca prevederile acesteia, „vor fi trase la răspundere, cu examinarea chestiunii privind retragerea actelor de funcţionare a unităţii de comerţ”. În realitate, conform legii, persoanele respective pot fi trase la răspundere doar pentru încălcarea regulilor de comercializare a băuturilor alcoolice (în temeiul articolului 153 din Codul cu privire la Contravenţiile Administrative la care s-a făcut referinţă mai sus) şi nicidecum a berii sau a băuturilor răcoritoare. Iar examinarea chestiunilor privind retragerea actelor de funcţionare a unităţii de comerţ este o prerogativă la care Comisariatul General de Poliţie municipiul Chişinău nu are careva atribuţii. Spre exemplu, atât licenţa cât şi autorizaţia de comerţ sunt eliberate de către Primăria mun. Chişinău, iar autorizaţia de funcţionare - de către Centrul de Medicină Preventivă.
În final, analistul Igor Guţan consideră că actele de genul prescripţiei examinate nu doar contravin legii şi afectează negativ climatul de afaceri din ţară, ci generează şi pierderi pentru Bugetul de Stat şi bugetele locale ca urmare a nerealizării venitului impozabil de către subiecţii activităţii de întreprinzător.
