Deși disponibilitatea vaccinurilor anti-Covid este în creștere, sondajele arată că mulți moldoveni continuă să fie reticenți în privința imunizării. „Cum să se comunice cu ei?” – la această întrebare, precum și la multe altele, răspunde Dina Ivanov, consultantă în comunicare strategică și co-fondatoare Qubo Communications, și Ion Grosu, specialist în comunicare, în al șaptelea episod al podcastului „Asta-i situația!”, moderat de Andrei Lutenco și Eugen Muravschi. Ei au povestit care este rolul comunicării și campaniilor de comunicare, ce efect pot avea informațiile contradictorii comunicate la nivel oficial, dar și care sunt golurile în comunicare și cum pot fi acestea completate, transmite IPN.
În podcast se menționează că informațiile contradictorii comunicate la nivel oficial, mai ales la începutul pandemiei, au alimentat scepticismul și confuzia în rândul populației. „Consolarea” e că nu s-a întâmplat doar la noi. De exemplu, la începutul pandemiei în Marea Britanie au existat contradicții între restricțiile oficiale și recomandările generale de sănătate publică. Autoritățile ar trebui să depună mai mult efort să explice aceste decizii, să le dezbată în public, dacă este nevoie, pentru a elimina confuziile. La fel, „e foarte important să existe acest flux unic de comunicare, iar mesajele să fie transmise în mod centralizat pentru a păstra corectitudinea”, spune Dina Ivanov.
Ion Grosu e de părere că acțiunile și comunicarea autorităților ar trebui să se bazeze, în primul rând, pe cercetări în sănătate publică. În țări ca Statele Unite, Germania sau Franța, la subiecte ce țin de situația epidemiologică există instituții științifice foarte serioase. Respectiv, guvernele acestor țări au deprinderi instituționale să asculte sfaturile acestor oameni de știință. La noi, mai puțin.
Deseori se dă vina pe comunicare, atunci când, de fapt, deciziile sunt proaste. Ion Grosu își aduce aminte de decizia de a interzice plimbările în parcuri. „Este o decizie care, unu, e greu s-o implementezi și să convingi oamenii și, doi, nimeni n-o măsoară. Respectiv, nimeni nu-i îmbunătățește implementarea. În sensul ăsta, problema nu a fost în comunicare, ci în luarea deciziilor”, spune Ion Grosu. Tot el subliniază o altă problemă: lipsește capacitatea instituțională de a aplica. „Noi avem puțină experiență în care statul reușit schimbe comportamentul, să schimbe cultura oamenilor în legătură cu un aspect sau altul. Deci, sunt lucruri elementare pe care statul nostru nu are capacitatea să le facă”.
Atunci când lipsește comunicarea oficială sau când autoritățile se contrazic, se ajunge să fie luate informațiile de altundeva. De exemplu, există neclarități despre lansarea și desfășurarea etapei a treia de vaccinare: lumea a ajuns să se informeze reciproc pe rețelele sociale – că te poți vaccina dacă mergi la centru de vaccinare sau îți suni medicul de familie și ai noroc de o doză nesolicitată. Această comunicare a substituit-o pe cea oficială. La fel, golurile în comunicare lasă spațiu pentru fake news, mai ales că Moldova e prinsă în fluxuri globale de teorii ale conspirației, pe care nu prea are capacități să le stăvilească. „Ce putem face e să luptăm cu aceste informații false pe aceleași canale de comunicare, astfel încât să nu lăsăm loc de interpretări”, subliniază Dina Ivanov.
Experta recomandă să se comunice despre valorile care unesc mai mult decât despre cele care dezbină. Despre spiritul comunitar, empatia, ajutorul pentru cei care sunt în jurul nostru. În opinia sa, sunt valori de care oamenii au nevoie indiferent dacă e pandemie sau nu. Prin urmare, va trebui să se facă apel la ele pentru a supraviețui cumva pandemiei și pentru a trăim într-o societate mai unită.
Podcastul integral poate fi ascultat online. Proiectul este finanțat din sursele grantului oferit de Fundația Soros Moldova din Fondul de Rezervă „Phase II COVID-19 response” pentru susținerea Republicii Moldova în combaterea răspândirii coronavirusului de tip nou.
