R. Moldova are puţine şanse să poată supravieţui ca un stat european, dacă nu va fi aplicat în practică proiectul numit Uniunea Interstatală România – R. Moldova, a declarat marţi, 13 martie, în cadrul unei conferinţe de presă, vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL), Anatol Ţăranu. Potrivit lui Ţăranu, „acest proiect poate fi înfăptuit cel mai lesne prin semnarea, între România şi RM, a unui tratat interstatal de fraternitate şi parteneriat privilegiat, ce ar avea ca scop major integrarea plenară a celor două state româneşti în UE”. „Este un proiect de europenizare, de utilizare cât mai raţională a resurselor Uniunii Europene, în scopul modernizării rapide a acestora şi recuperarea rămânerii în urmă a R. Moldova”, susţine sursa citată. În viziunea PNL, conceptul Uniunii Interstatale ar putea include formarea etapizată a organelor de coordonare a politicilor acestei structuri, între care o Adunare Parlamentară, formată din câte treizeci de deputaţi din ambele state, ce se vor întruni în sesiuni periodice la Bucureşti şi Chişinău şi care se vor preocupa de armonizarea şi omogenizarea legislaţiei RM cu cea a României, de Bugetul special al Uniunii Interstatale. Totodată, Comisia Executivă interstatală, eventual cu sediul central la Iaşi şi formată dintr-un număr egal de reprezentanţi ai Guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău, ar putea avea, în sfera sa de coordonare, executarea Bugetului comun, politicile de apropiere a RM de UE, obţinerea şi realizarea unui mini-plan Marshall pentru soluţionarea conflictului transnistrean şi reabilitarea social-economică în perioada postconflict a RM etc. Ţăranu a mai menţionat că Uniunea Interstatală nu vizează sub nici o formă suveranitatea R. Moldova, acesta nu este un proiect de lichidare a statalităţii R. Moldova, ci unul menit să consolideze statalitatea naţională, dar în formula celui de-al doilea stat românesc. Deputatul a mai spus că PNL va înainta o iniţiativă legislativă în acest sens, dar a admis drept puţin probabil acceptarea acesteia de majoritatea deputaţilor. De asemenea, autorii vor solicita Ambasadei României la Chişinău expedierea documentului către forurile de conducere de la Bucureşti.