Piscicultorii critică prevederile legale potrivit cărora din 1 ianuarie au fost eliminate plafoanele la impozitele funciare și toate celelalte impozite locale. Aceste circumstanțe creează situații pentru acte de corupție. Declarații în acest sens au fost făcute de către reprezentanții de la Asociația Națională a Piscicultorilor din Republica Moldova, dar și cei de la Asociația Producătorilor Piscicoli din raionul Ungheni, Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Moldova și „Piscicola-Ivancea” SRL.
Într-o conferință de presă la IPN, Victor Marahovschi, administratorul „Piscicola-Ivancea” SRL, a declarat că noile prevederi din Legea nr 356/2022 le-au permis consiliilor locale să majoreze nelimitat cuantumul impozitului pentru suprafața acvatică (oglinda apei). Or, anterior era o sumă fixă de 115 lei. „Imaginați-vă cum într-un sat acest cuantum este în mărime de 115 lei, iar alături este de 2 500 de lei, 5000, 10 mii – nu există limitări”, a exemplificat Victor Marahovschi.
Administratorul „Piscicola-Ivancea” spune că noile prevederi nu oferă predictibilitate și descurajează investițiile în această activitate. „În orice moment cuantumul impozitului poate fi majorat. Mărimea acestuia depinde dispoziția organului de administrație locală atunci când se adoptă bugetul anual”, a menționat Victor Marahovschi.
Directorul Asociației Naționale a Piscicultorilor din Republica Moldova, Gheorghe Gheorghiu, s-a referit și la cota TVA. „Deși suntem în agricultură, zootehnia, nu doar peștele, dar și carnea, plătește TVA 20%. Aceasta în timp ce restul agriculturii plătește 8%. Este o discriminare foarte mare. De exemplu, în Macedonia de Nord impozitul TVA pe pește și pe toate culturile agricole e 5%. În Rusia e 11%, în România TVA pentru pește este 9%, iar în Polonia 0%. În acele state se gândesc la ramura pisciculturii, dar la noi vrem să o îngropăm. Pentru că prin impozitele mari asta se întâmplă”, a declarat Gheorghe Gheorghiu.
Mihail Filimon, liderul Asociației Producătorilor Piscicoli din raionul Ungheni, a declarat că proprietarii construcțiilor hidrotehnice au obligativitatea să întrețină obiectul acvatic, să consolideze construcțiile hidrotehnice, iar suplimentar le-a fost introdusă și plata sub formă de redevență ca urmare a dreptului de superficie. Potrivit lui, unele prevederi din Legea nr. 318 în actuala redacție nu pot fi aplicate, iar lipsa pârghiilor juridice de aplicare va genera în viitorul apropiat zeci de litigii, care pot fi evitate. În opinia sa, acest lucru poate fi obținut prin ajustarea legislației.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
