Despre ştiri false, manipulare şi propagandă se vorbeşte tot mai des în mediul jurnalistic din Moldova, despre cei care fac ştiri şi calitatea profesioniştilor mai puţin. Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, secretarul Consiliului de Presă, şi-a expus opinia privind situaţia actuală din breasla jurnalistică şi lacunele acesteia.

Facultățile de jurnalism trebuie să pună mai mult accent pe deontologie

Petru Macovei susţine că în Moldova avem în egală măsură jurnalişti foarte buni, care au absolvit facultăţile de jurnalism, dar şi jurnaliști calitatea muncii cărora este foarte proastă şi care sunt absolvenți ai aceleiași școli. Problema este în curriculă, care necesită o îmbunătățire, cu mai mult accent pe calitate şi deontologie, decât pe aspectele teoretice ale profesiei. Problema constă în felul cum jurnaliştii îşi percep meseria şi cum înţeleg responsabilitatea în faţa publicului. Până la urmă, aceasta tot la facultate trebuie să se înveţe, crede directorul API. În opinia sa, facultăţile de jurnalism trebuie să pună accentul pe deontologie, pe etica profesiei şi pe responsabilitatea în faţa publicului.

„Suntem cu toţii martori ai unor cazuri, după mine, ieşite din comun, când unele persoane care se declară jurnalişti au un comportament care nu face faţă meseriei noastre, ei provoacă oamenii în loc să se documenteze. Asistăm acum destul de des la situaţii când la conferinţe de presă jurnaliştii se ceartă cu sursele, în loc să le pună întrebări, iar întrebările lor nu sunt întrebări, de fapt, ci discursuri înflăcărate în favoarea unei idei sau în defavoarea acesteia”, a spus Petru Macovei.

Jurnalist - cel ce îşi asumă Codul deontologic

Directorul API crede că pot fi numiţi jurnalişti doar cei care îşi asumă Codul deontologic al jurnalistului. Doar ei se pot bucura de drepturile şi protecţia oferite de lege jurnaliştilor, altminteri oricine are un telefon mobil va putea pretinde că face muncă jurnalistică. În Moldova, dacă cineva are o legitimație că lucrează la un site x.md, se consideră jurnalist, însă acel site poate să nu instituţie media ca atare, ci un site de bârfe, de exemplu, sau o platformă de denigrare a persoanelor incomode. „În ultima vreme, tot mai mulţi oameni se întreabă: de ce să aibă drepturile unui jurnalist persoanele care, în loc să informeze, aşa cum ar trebui să facă jurnaliştii profesionişti, dezinformează, publică diferite falsuri, inclusiv la comandă? Acest lucru este total nefiresc profesiei de jurnalist, care acţionează în interesul public. Iată de ce, în opinia mea, asumarea benevolă a unor responsabilităţi deontologice este obligatorie dacă vrei să beneficiezi de drepturile pe care ţi le oferă calitatea de jurnalist”, a menţionat Petru Macovei.

Jurnaliştii sunt protejaţi în toată lumea democratică pentru că prezumă că ei sunt purtătorii adevărului, oamenii care în numele publicului se documentează şi transmit informaţii obiective şi echilibrate. Or, la noi, noţiunea de echilibru jurnalistic s-a deteriorat foarte mult în ultima perioadă, avem mult jurnalism partizan şi militant, foarte părtinitor. Din păcate, acest partizanat este prezent tot mai mult nu doar în emisiuni de autor şi în dezbateri, dar şi în ştirile unor canale media.

În jurnalism, libertatea este egală cu responsabilitatea

„Un jurnalist adevărat este în serviciul publicului şi trebuie să se documenteze pentru a transmite informaţia obiectiv. Aceasta este regula de aur a profesiei, iar cei care vor să ne spună că acum e altfel şi regulile jurnalismului modern sunt altele, de fapt vor să ne manipuleze. Publicul îşi doreşte informaţie adevărată, nu dezinformare, interpretare tendenţioasă, speculaţii etc. – nu pentru asta are creditul de încredere din partea publicului. Ar fi bine ca la şcoală şi la universitate să se discute mai mult despre acest lucru”, a menționat secretarul Consiliului de Presă.

Despre intensificarea fenomenului de manipulare în presă, Petru Macovei a spus că este rezultatul contextului politic şi geopolitic în care se află Republica Moldova. Deseori se întâmplă că materialele reporterilor care îşi fac meseria bine sunt cenzurate sau trunchiate de către editori pentru a le prezenta aşa cum le cere aşa-numita politică editorială, îndreptată deseori spre susţinerea unui partid sau denigrarea oponenţilor acestuia. Totodată, oricare reporter este în drept să-şi retragă semnătura de pe un material care a fost distorsionat de redactori, însă riscul de a-şi pierde locul de muncă îi determină pe mulţi să accepte acest lucru şi chiar să se autocenzureze. „Dacă ai făcut o dată un compromis cu propria conştiinţă şi cu normele deontologiei profesionale şi ţi s-a părut că este un compromis mic, acceptabil, altă dată ţi se va cere să faci un compromis mai mare, iar la un moment dat te vei pomeni înghiţit de maşinăria de manipulare, pe care o mânuiesc abil unii proprietari de media şi consultanţii lor. Asta s-a întâmplat cu unii foşti jurnalişti buni, premiaţi anterior pe la diferite concursuri profesionale, dar care în timp au cedat: au făcut la început un compromis mai mic, apoi unul mai mare, iar acum au ajuns să se complacă în roluri de propagandişti şi agitatori ai partidelor”.

Indiferent de situaţia politică din Moldova, valorile profesiei de jurnalist nu pot fi schimbate. „Sau suntem jurnalişti şi respectăm profesia şi publicul, sau ne ducem să lucrăm în serviciile de presă ale partidelor, dar nu minţim oamenii, încercând să justificăm acţiunile sau inacţiunile unui politician sau ale altuia. Ştiu că poate sună banal în condiţiile noastre, dar libertatea unui jurnalist nu înseamnă dreptul de a spune orice doar pentru simplul fapt că ai absolvit o facultate sau ai o legitimaţie. În jurnalismul profesionist, libertatea este egală cu responsabilitatea pentru cuvântul pe care îl spui”, afirmă Petru Macovei.
 

Să dezinformezi este o infracţiune profesională

„Sunt jurnalişti care s-au angajat la unele trusturi media pentru salariile mai mari de acolo, motivând că au de achitat o ipotecă pentru casă sau alte cheltuieli mari, iar pentru asta ei acceptă să-şi ofere serviciile patronilor de media, temporar, după cum spun ei. Însă după primul credit, vine al doilea, şi tot aşa... până când jurnaliştii adevăraţi din ei mor sau intră într-o stare de hibernare adâncă. În locul lor „se naşte” o persoană care cunoaşte foarte bine cum se face jurnalismul profesionist, dar care face tocmai contrariul, pentru că asta îi cere patronul”, a adăugat Petru Macovei.

Despre încrederea în presă, care este în scădere, Petru Macovei crede că acest lucru este justificat. În Europa de Vest încrederea în presă este mai mică decât în Republica Moldova, deoarece europenii au o mentalitate mai critică faţă de informaţia care le este furnizată, chiar dacă majoritatea instituţiilor mass-media de acolo sunt de o calitate mai bună decât la noi, iar asta pentru că acolo există o masă critică de profesionişti fideli deontoligiei profesionale jurnalistice. Din fericire, spune Petru Macovei, şi în Moldova mai avem încă asemenea profesionişti, dar lucrurile ar putea să degradeze în următoara perioadă, deoarece politicul îşi extinde tentaculele tot mai mult peste media, subordonându-şi instituţii mass-media şi utilizându-le ca instrument de manipulare a opiniei publice.

Alina Marin, IPN