Alegătorii din Republica Moldova sunt informaţi, dar şi manipulaţi de o manieră grosolană şi agresivă. Riscul coruperii alegătorilor în scrutinul prezidențial din 30 octombrie nu va fi mai mic decât la alegerile anterioare pentru că mituirea nu are cum să fie eradicată într-un stat sărac şi fără o justiţie independentă. De această părere este editorialistul Petru Bogatu.
Solicitat de IPN, editorialistul a menționat că Republica Moldova se află sub focul încrucişat al propagandei ruse, Moscova declanşând un război informaţional şi politic fără precedent împotriva țării. Pe de o parte televiziunile ruse, care continuă să domine piaţa mediatică, iar pe de altă parte agenţii de influenţă ai Moscovei infiltraţi în cercurile politice şi cele de afaceri induc panică şi neîncredere în cursul proeuropean, creează percepţii false, profită de erorile guvernării pentru a incita spiritele şi a destabiliza situaţia politică. „În aceste condiţii, cel mai vulnerabil este electoratul mai puţin avizat din Moldova, mai puţin interesat de politică şi activităţi publice. Sondajele demonstrează că peste o treime din alegători constituie nucleul dur al proeuropenilor. Aproape un sfert este reprezentat de nostalgicii militanţi filoruşi. Însă circa 40 la sută din electorat nu are deocamdată repere politice clare. Anume această categorie a populaţiei poate să condamne războiul împotriva Ucrainei şi, totodată, să-l admire pe Putin”, spune Petru Bogatu.
În opinia editorialistului, dacă acum două decenii se putea vorbi doar de activismul electoral al persoanelor de vârsta a treia, care veneau ordonat la întâlnirile cu politicienii şi se prezentau masiv la urne ori din inerţie, ori constrânşi de o disciplină moştenită încă din perioada sovietică, astăzi se poate remarca o implicare mai accentuată în viaţa politică a cetăţenilor de 35-55 de ani. Anume ei au constituit, de exemplu, grosul protestelor antiguvernamentale din ultimul timp. Se poate presupune că acest segment al populaţiei va avea un cuvânt de spus în scrutinul din toamnă. Totuşi, Petru Bogatu consideră că în Republica Moldova activismul electoral este mai relevant din punctul de vedere al nivelului de educaţie decât al grupelor de vârstă.
În acest sens, educaţia civică are efecte asupra culturii politice. „Deşi lasă de dorit încă, aceasta din urmă a înregistrat nişte progrese. De la un timp încoace alegătorii au demonstrat că pot vota raţional şi identifica soluţii politice”, spune editorialistul. În opinia sa, în acest an, când vechiul sistem politic a dat chix, alegătorii proeuropeni, derutaţi o vreme de discreditarea unor partide tradiţionale, îşi vor confirma spiritul rezonabil.
„Viziunile geopolitice, ca şi în trecut, vor influenţa de o manieră categorică, rezultatul votului. Atât timp cât reprezentanţii minorităţilor naţionale mai au iluzia unei posibile direcţii eurasiatice pentru Republica Moldova, iluzie speculată cu impertinenţă de unele partide filoruse, factorul geopolitic va conta în alegerile de la noi”, susține Petru Bogatu.
Editorialistul spune că peste hotare pleacă preponderent oamenii de acţiune, persoanele mai mult sau mai puţin şcolite, de aceea, electoratul din străinătate, mai cu seamă cel din ţările europene, votează raţional şi are viziuni cu precădere euroatlantice.
Potrivit lui, dezamăgirea populaţiei din Republica Moldova este imensă şi acest fapt va avea, neîndoios, un impact asupra votului. În acelaşi timp, ridică semne de întrebarea alternativa propusă de opoziţie. Nu toţi adversarii puterii au convins că sunt bine intenţionaţi. „În mijlocul populaţiei există suspiciuni că sub paravanul luptei politice asistăm de fapt la o reglare de conturi de natură oligarhică. Unele partide de opoziţie reprezintă făţiş interesele străine ale fostei metropole. În aceste condiţii, chiar şi o parte a electoratului protestatar, dintr-un robust instinct al autoconservării, înclină să voteze stabilitatea şi statul quo-ul. Cred că această tendinţă, abia perceptibilă în prezent, se va menţine şi va deveni mai vizibilă”, este de părere Petru Bogatu.
Editorialistul mai spune că oricine va câştiga jilţul prezidenţial, Moldova va avea un preşedinte sortit să înşele aşteptările alegătorului. Nu va fi însă vina lui, ci a legislaţiei în vigoare. Deşi şeful statului este ales prin vot direct, atribuţiile sale într-o republică parlamentară sunt mai mult ceremoniale. Influenţa şefului statului asupra cursului politic va fi minimă sau chiar inexistentă, spune Petru Bogatu, subliniind că răspunderea o poartă şi partidele care, în loc să explice oamenilor cum stau lucrurile în realitate, au pledat de-a lungul anilor într-un mod populist şi demagogic pentru alegerea preşedintelui „de către întreg poporul”.
–––
Articolul face parte din rubrica IPN „Profilul alegătorului: cine votează preşedintele”.