Care sunt elementele noi în relația UE-RM și de ce au apărut ele în anul 2017? De ce în aceste relații lucrurile au mers mai bine sub aspect economic decât sub cel politic? A respectat sau nu RM recomandările Comisiei de la Veneția? Care este testul principal pentru reformele legate de combaterea corupției și îmbunătățirea justiției? Care este relația în triunghiul „guvernarea pro-europeană – UE – opoziția pro-europeană”? Pe cât de liberă este presa din RM și pe cât de fermă poziția UE? Răspunsuri la aceste și alte întrebări – în interviul lui Valeriu Vasilică realizat cu E.S. Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko.
***

- Stimate domnule Ambasador, anul 2017 a fost unul relevant pentru ceea ce constituie astăzi statul Republica Moldova, în sensul în care a fost unul neelectoral, oarecum stabil, fără crize politice, economice și sociale pronunțate care să fi influențat semnificativ evoluția lucrurilor pe interior. Putem aplica anumite calificative și pentru relațiile țării pe exterior, în special în relațiile cu partenerul principal și strategic – Uniunea Europeană?

- Putem spune cu siguranţă că anul trecut a fost unul important pentru relaţiile Uniunii Europene şi Republicii Moldova. A fost un an întreg când au activat în plină forţă şi Acordul de Asociere, şi Acordul de Liber Schimb. Deci, pe o parte, a fost un an de consolidare a relațiilor, de susţinere activă a Republicii Moldova din partea Uniunii Europene, dar şi un an când am avut un dialog foarte deschis, sincer şi când au intrat în uz elemente noi pentru relațiile noastre. Mă refer la condiționarea poliitică pentru acordarea asistenței macrifinanciare, legată de procese politice sau mai concret de adoptarea noului sistem electoral, după ce nu au fost ascultate recomandările din partea Comisiei de la Veneţia şi OSCE. Dar, în general, cooperarea noastră a continuat, schimbul comercial creşte, au continuat să intre investiţii în Republica Moldova, chiar dacă nu în ritmul pe care ni l-am dori, de aceea sperăm că a fost şi un an de început de folosire din plin a capacităţilor oferite de către Acordul de asociere cu componenta sa importantă - Acordul de liber schimb.




 

„Tocmai” integrare și „doar” asociere

- Într-adevăr, relațiile RM-UE au două componente de bază, prevăzute de Acordul de Asociere: integrarea economică și asocierea politică. Dacă înțeleg corect, în 2017, lucrurile sub aspect economic au mers mult mai bine decât sub aspect politic, de ce acest paradox, într-un fel? Paradox, pentru că de la sectorul economic se cere mult mai mult – „tocmai” integrare, pe când de la cel politic – „doar” asociere?

- Acordul vizat este unul tipic şi nu ţine numai de Republica Moldova, dar şi de alte ţări din Parteneriatul Estic şi, în sens mai larg, de exemplu, ţările din Europa de Sud-Est. Integrarea economică deschide pentru Republica Moldova accesul la cea mai mare piaţă din lume, dacă ne uităm la puterea pieţei, cinci sute de milioane de consumatori din Uniunea Europenă, cu mare capacitate de plată. Cu condiția să fim la acelas nivel al standartelor. Aceasta ţine de calitatea producţiei care este şi principiul general al accesului la piaţa Uniunii Europene.

În schimb, Republica Moldova are acces şi la asistenţa Uniunii Europene pentru a ajunge la aceste standarte, ceea ce este important nu numai pentru a exporta în Uniunea Europeană, dar şi în toată lumea. În acelaşi timp, acest fel de relaţie, bazată pe integrarea economică, este cea mai bună carte de vizită, sau, dacă doriţi, invitaţie pentru investitorii cate pot să fie siguri, că, deschizând afacerea în Republica Moldova, vor avea accesul la această piaţă europeană.

În ceea ce privește relaţia de asociere, aceasta este faza tipică pentru ţările care trec prin procesul de tranziţie, de transformare, de reforme care nu au dimensiune doar economică, ci și de transformare a societăţii ca atare. Această relaţie este bazată pe valorile comune menționate în preambului Acordului de Asociere. În consecință, „paradoxul” la care vă referiți se poate explica și prin faptul că în procesele de integrare economică sunt implicați mai mult factori obiectivi, sub formă de standarde, de exemplu, pe când celelalte domenii legate de transformarea societății țin în mare parte de factori subiectivi, de exemplu, de natură politică, de mentalitate, tradiții, pregătire profesională etc.

- Ce notă ar putea fi pusă pentru partea economică a Acordului de Asociere în anul care a trecut, după sistemul de 10 puncte, de exempul?

- Încă este puţin devreme pentru note exacte, căci că nu avem rezultatele finale ale schimbului commercial pentru tot anul, dar cred că putem să spunem cu siguranţă că traiectoria este una de creştere semnificativă, în condițiile când două treimi din totalul exporturilor Republicii Moldova merg spre piaţa europeană. Cred că aceasta este dovada deschiderii din partea UE despre care am vorbit. Șaptezei la sută din acest export sunt produse industriale, fapt care are două aspect positive. Primul este că există potenţialul mare în domeniul agroalimentar şi al doilea este dovada potenţialului mare de a atrage investiţii pentru producţia industrială cu valoare adăugată înaltă, iar aceasta înseamnă locuri de muncă şi salarii bune pentru moldoveni.

- Cum au stat lucrurile pe partea „mai subiectivă” a relațiilor RM-UE, de exemplu, în domeniul implementării principiilor europene ale statului de drept și bunei guvernări, în anul 2017, comparativ cu anii anteriori sau comparativ cu așteptările UE?

- Cred că putem spune că au continuat eforturile pentru promovarea şi implimentarea reformelor în domeniile care ţin de Acordul de Asociere, inclusiv cele de bază cum ar fi respectarea sistemului democratic, al drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Dar, am mai spus, în cadrul dialogului nostru cinstit şi deschis, care trebuie să fie întere prieteni, am fost nevoiţi şi să luăm astfel de măsuri ca stoparea asistenţei bugetare în domeniul justiţiei pentru anii precedenţi, din cauza lipsei de reforme asupra cărora am convenit anterior, dar care, din păcate, nu au avut loc. În general, eforturi am văzut, dar rămâne încă foarte multe de făcut pentru reformele din mai multe domenii.

Dialogul nostru a continuat într-un mod structurat, inclusiv în cadrul Consiliului de Asociere, Comitetului de Asociere, al Comitetului Parlamentar de Asociere, dar și în cadrul celui de al treilea pilon al dialogului, foarte important, Platforma Societății Civile.



 

„Recomandările Comisiei de la Veneţia nu au fost respectate...”

- Ați pomenit deja despre insatisfacția UE de felul în care RM a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția, în 2017. Recent, o delegație a Comisiei a vizitat Moldova la tema respectivă, o concluzie cred ca va fi formulată ulterior. UE menține anumite pârghii în dialogul cu guvernarea de la Chișinău ca lucrurile în societatea moldovenească să nu se deranjeze pe acest segment?

- Poziţia Uniunii Europene în ceea ce priveşte modificarea Codului electoral, care a avut loc anul trecut, nu s-a schimbat. În opinia noastră, recomandările Comisiei de la Veneţia nu au fost respectate. Poate unele dintre ele au fost, dar cu siguranţă nu în măsura în care ar fi posibil să spunem că ele au fost respectate ca atare şi aceasta a și dus la poziţia comună a trei instituţii ale Uniunii Europene: Consiliul, Comisia şi Parlamentul, care au întrodus această precondiţionare politică în asistenţa noastră. Poziția respectivă s-a regăsit după aceasta în unul din paragrafele Mmemorandumului de înţelegere priivind asistenţa macrofinanciară care spune că asistenţa este şi condiţionată de către respectarea standartelor democratice, a principiilor și mecanismului politic multipartidist şi drepturilor omului, cu atenţie specifică pentru aplicarea legislaţiei electorale. Aceasta este şi un fel de exprimare a importanţei pe care o acordă UE valorilor pe care se bazează relaţia noastră şi care este pentru noi un element de bază în relaţia noastră.

- Reformele în domeniul combaterii corupției și îmbunătățirii justiției au fost un fel de „călcâiului lui Ahile” pentru toate guvernările pro-europene ale Republicii Moldova. Care au fost tendințele în acest sens pentru anul 2107, despre ce vorbesc aceste tendințe? 

- Şi în anul 2017 am aşteptat să vedem progresul în domeniul combaterii corupţiei. Este important acest efort continuu, căci corupţia este sursa mai multor fenomene negative şi este împotriva caracterului just al societăţii. La rândul său, caracterul just al societății și egalitatea oamenilor în faţa legii sunt printre cele mai mari probleme ale moldovenilor, dar şi pentru cei care ar vrea să vină cu investiţii, de exemplu, dar, din aceste cauze, nu pot.

În ultimul an s-a făcut mult pentru construirea și susţinerea structurilor anti-corupție. Acum vorbim despre eficiența și funcţionarea lor în modul care trebuie, căci corupţia trebuie eliminată la toate nivelurile, nu doar la cele de jos. Pentru aceasta este nevoie de voință, inclusiv politică, iar testul principal în acest sens cred că îl constituie acum modul în care este investigată frauda bancară care s-a întâmplat în Republica Moldova şi unde aşteptam ca să fie aduşi la răspundere cei care sunt vinovaţi şi să fie şi recuperate resursele care pot încă sa fie găsite.

Un alt lucru important într-un sens mai larg este şi restabilirea încrederii în domeniul financiar-bancar şi economic din Republica Moldova. Un stat trebuie să fie capabil să investigheze eficient corupţia şi să creeze o societate în care aceasta nu este binevenită şi trebuie să fie dezrădăcinată. Ideea este exprimată şi în raportul din decembrie 2017 al Comisiei Europene privind îndeplinirea planului de acţiuni în domeniul libertăţii vizelor, unde se spune clar că trebuie făcuți pași imediați în domeniul combaterii corupţiei şi alți pași împotriva spălării banilor. Și aceasta este una dintre condițiile înaintate de UE pentru acordarea asistenţei macrofinanciare. Deci, tot sistemul de reforme este legat de acești pași, dar scopul final este eliminarea corupţiei ca atare din societate.



 

Comunicarea „în triunghi” 

- Pentru că până acum au prevalat aprecierile mai rezervate pentru activitatea guvernării de la Chișinău, au existat în 2107 domenii în care aceasta a asigurat efecte doar bune sau preponderent bune în procesul de reformare complexă a societății moldovenești, prevăzut de Acordul de Asociere?

- Cred că cel mai important este să spunem că tendinţe spre reforme trebuie să exixte permanent. Vedem lucruri pozitive în domeniul economic. Vedem paşi foarte apreciați în domeniul stabilizării sferei bancare, aceasta a fost cel mai important după ce s-a întâmplat frauda bancară. S-a redobândit încrederea pe acest segment, inclusiv prin adoptarea legislaţiei prevăzută de Agenda de Asociere, aceasta fiind o altă condiție pentru asistenţa macrofinanciară. În general, putem spune că se atestă mai mult progres atunci când vorbim despre adoptarea legislaţiei, dar încă trebuie să vedem mai multă implementare.

- Unde credeți că se află adevărul pe fundalul aprecierilor înalte pe care, de regulă, și le dă guvernarea în procesul de implementare a reformelor și criticile dure ale opoziției care operează, deseori, cu noțiunea „statul capturat”?

- Cred că este cumva firesc că există opinii diferite privind starea de fapt a reformelor şi aceasta, probabil, este şi dovada importanţei pluralismului de opinii, care ar trebui să aducă îmbunătătirea stării de lucruri. Este un fel de competiţie politică pebtru cel mai bun fel de guvernare, cel mai bun mod de aplicare a reformelor spre binele cetăţenilor ţării. Este clar că procesul de reforme va trebui să continuie şi încă mult lucru trebuie făcut, mai mult în implimentarea standardelor noi, bazate pe experienţa europeană.

- Guvernarea pro-europeană și opoziția pro-europeană au adresat europenilor mesaje diferite, chiar contradictorii, în 2017. Din acest motiv, opoziția este etichetată drept „trădătoare a intereselor naționale” de către unii oficiali și mijloace de informare în masă... Ce au înțeles din aceasta europenii și cum au reacționat?

- Cum am spus, pluralitatea opiniilor, mai ales în domeniul politic, este un element de bază al oricărei societăţi care vrea să se numească una democratică. Este firesc că forţele politice diferite au şi opinii diferite şi aceasta se reflectă în comunicarea lor cu alţi parteneri. Ceea ce este important în acest sens este că la baza tuturor contactelor între noi ca parteneri de dialog stau valorile europene şi agenda noastră comună care țintește reformele. Totodată, intensitatea comunicării noastre cu reprezentanții diferitor opinii demostrează schimbarea calității relaţiei noastre şi a dialogului nostru spre unul foarte, foarte strâns şi apropiat. Republica Moldova nu mai este o ţară undeva în afara Uniunii Europene. Este vecinul nostru, partener important şi acum ţară asociată care a preluat angajamente în ce priveşte respectarea valorilor și implimentarea reformelor. Cred că aceasta este şi explicaţia logică, de ce în dialogul cu diferite forţe politice se pune accentul pe necesitatea ca acestea să fie îndeplinite. Sper că acest fel de dialog poate să aducă în viitor spre o competiţie politică sănătosă despre cât de repede și cât de bine poate să fie implementate standartele europene în Republica Moldova, spre binele cetăţenilor ei.



 

Societatea civilă mai apreciată la Bruxelles și UE în RM

- Ce tendințe au marcat relația structurilor europene cu organizațiile societății civile din Republica Moldova, în 2107, în particular cu cele care posedă potențial de promovare și expertiză a realizării prevederilor Acordului de Asociere? La Bruxelles se simte tensiunea din relațiile dintre o parte din acestea și guvernare? Până unde credeți că se poate ajunge?

- Pentru noi societatea civilă este un partener important de dialog şi egal cu alţi parteneri, cum este, de exemplu, guvernarea sau forţele politice, pentru că este o parte a societăţii care este activă şi vrea să schimbe lucrurile spre bine, într-un sector anumit, într-o localitate concretă sau în societate în general. Aceasta este o valoare şi o bogăţie pentru fiecare ţară, pentru fiecare societate. Din fericire, Republica Moldova posedă acest element activ şi societatea civilă din Republica Moldova este foarte respectată de noi, precum şi expertiza ei. Noi întotdeauna am încurajat şi vom încuraja un dialog intensiv între structurile statului şi societatea civilă, între forţele politice si societatea civilă, la toate nivelurile: regional, central, local. Pentru că numai aşa voinţa cetăţenilor poate fi reflectată.

Cei de la guvernare trebuie să vadă relația cu societatea civilă ca o oportunitate bună pentru a avea informaţie despre ce gândesc oamenii, despre ceea ce vor oamenii. Cred că aceasta este o relaţie avantajoasă pentru ambele părţi şi noi vom continua să promovăm acest tip de cooperare. În proiectele noastre, în programele noastre cu siguranță vom angaja şi societatea civilă, inclusiv în activităţile de monitorizare, pentru că apreciem mult opiniile independente despre măsura de implementare a reformelor. Opiniile experţilor care, am spus, sunt foarte recunoscuţi în Republica Moldova, sunt foarte importante pentru noi.

- În anul 2017, s-a atestat o anumită creștere a opțiunilor pro-europene ale cetățenilor Republica Moldova, pe fundalul descreșterii semnificative din ultimii ani. De unde credeți că vine creșterea, dar și descreșterea anterioară? 

- Eu cred că suntem acum în faza apropierii şi mai strânse între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Pur şi simplu, moldovenii ştiu acum mai bine şi mai mult despre Uniunea Europeană. Realitatea europeană devine mai cunoscuă aici, ea devine uneori şi realitatea pentru moldoveni, prin reformele implementate sau prin informaţii despre activităţile sau asistenţa Uniunii Europene. Cred că este vorba şi despre recunoaşterea că valorile și scopurile noastre comune în procesul de asociere a Republicii Moldova, pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor şi întroducerea standardelor europene, este ceea ce oamenii vor pentru viaţa lor, pentru familiile lor şi pentru copiii lor, pentru perspectiva lor în acestă ţară. Şi cred că aceasta este dovada încrederii în sine mai mare, că e posibil să se poată ajunge la această stare dorită a calităţii vieţii.



 

Mass-media trebuie să fie liberă și poziția UE fermă

- Pe cât de utile credeți că au fost pentru mass-media din Republica Moldova prevederile Acordului de Asociere, în 2017? Cum apreciați influența pe care o poate avea asupra activității ei, dar și a societății în ansamblu, Legea cunoscută în societate ca „interzicerea propagandei rusești”, adoptată la finele anului trecut, cu justificarea oficială legată de grija pentru valorile audiovizuale europene, produse inclusiv în țările Uniunii Europene?

- Mass-media trebuie să fie liberă în exprimarea opiniei, să fie independentă şi să aibă posibilităţi de a informa în mod non-partizan cetăţenii ţării. Fără aceasta nicio societate nu se poate numi democratică şi unul dintre criteriile de bază pentru orice evaluare a societății respective este existenţa mass-media libere. La rândul său, această libertate poate fi asigurată de existența unui cadru legislativ adecvat și a condiilor practice pentru activitate, inclusiv acces nestingherit la piața de publicitate pentru a putea supravieţui economic. Jurnaliştii trebuie să nu se teamă să-şi facă lucrul, când ei în mod firesc informează nu numai despre faptele pozitive, exercitând în acest fel rolul de control în raport cu instituţiilor de stat la nivel național, regional sau local. În aceasta rezidă puterea transparenţei democratice şi a informaţiei, aceasta este, în sfârşit, puterea cetăţenilor informaţi. Pentru aceasta Uniunea Europeană va continua să fie un partener pentru mass-media din Republica Moldova, dar şi vom fi activi în atenţia noastră pentru cadrul legislativ şi condiţiile de lucru ale mass-media.

Lupta împotriva dezinformării este una foarte importantă şi, într-adevăr, această provocare există nu numai în Republica Moldova, ci şi în multe ţări, inclusiv europene. Noi totdeauna am spus că nu este o practica europeană să existe o interzicere generală pentru accsesul la surse de informaţie. Există alte măsuri nu doar mai precise, dar şi mai eficiente, care se bazează pe monitorizare şi acțiuni concrete, când se înregistrează abateri neacceptabile. Aceasta este abordarea noastră şi sperăm că poate fi preluată pe viitor şi în Republica Moldova, în conformitate cu standardele europene, exprimate și de reprezentantul pentru mass-media al OSCE,

- Pe parcursul anului 2017 câteva partide politice pan-europene foarte influente în UE au formulat critici dure, chiar cu recomandări dure pentru Republica Moldova. În același timp, structurile executive ale UE, care în mare parte sunt constituite din reprezentanții partidelor respective, au reacționat mult mai moderat. Cum explicați și acest „paradox”, într-un fel?

- Am amintit deja de poziţia comună a instituţiilor europene în ceea ce priveşte adoptarea sistemului electoral mixt, de exemplu. Deci, eu aş spune că aici, chiar dimpotrivă, vedem o poziţie hotărâtă şi unificată a instituţiilor, care ulterior a fost confirmată în Memorandumul de înţelegere. Dacă vorbim despre asistenţa macrofinanciară în general, ea reprezintă deja nu numai poziţia Uniunii Europene, dar şi angajamentul din partea Republicii Moldova, pentru că acest memorandum este semnat de către ambele părţi. În acest sens, eu aş repeta că intesitatea poziţiilor exprimate, atenția acordată Republicii Moldova este şi dovada cât de aproape se află astăzi Republica Moldova de Uniunea Europeană, cât de mare este interesul UE în progresul Republicii Moldova, în prevenirea unor fenomene negative şi asigurarea de rezultate în procesul de asociere şi de reformare a ei.

- La nivel de concluzii: ce a avut de câștigat cetățeanul Republicii Moldova din relația țării cu IE, în 2017? A avut ceva și de pierdut? Ce culori mai există în relațiile RM-UE decât alb și negru pentru cetățeanul moldovean?

- Cred că o parte din răspuns poate fi găsit pe parcursul întregii noastre discuții, dar esențial este că suntem în proces de creştere a beneficiilor pe care cetăţenii din Republica Moldova le au din relaţia cu Uniunea Europeană. Sperăm că aceasta va fi o realitate în toate domeniile. Orice schimbare adusă prin reforme face viaţa omului mai uşoară, face statul să fie un slujitor mai bun al cetăţenilor, aduce un euro în plus în buzunarul salariaţilor din Republica Moldova, crează locuri de muncă şi au fost mii de locuri de muncă anul trecut create. Contează fiecare proiect care aduce apa potabilă sau infrastructura comunală la cetăţeni şi au fost mii de moldoveni care anul trecut şi anii precedenţi au benificiat de aceste proiecte. Toate acestea devin şi va continua să devină un argument puternic pentru continuarea cooperări şi parteneriatului pe care le avem între noi, Uniunea Europeană și Republica Moldova.