La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare? Ce avem de câştigat şi ce trebuie să facem fiecare dintre noi pentru ca acest beneficiu să devină posibil? Cum se vor răsfrânge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări? Agenţia IPN îşi propune să caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frământă societatea, în cadrul ciclului de materiale cu genericul: „Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”.
----
La Vilnius Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE, care include şi instituirea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Conceptul acordului în forma lui actuală şi, respectiv, obiectivul acestuia, de asociere politică şi integrare economică, a apărut pentru prima dată în anul 2009, la primul summit al Parteneriatului Estic, la Praga.
Viceministrul afacerilor externe şi integrării europene, Iulian Groza, spune că, în esenţă, conţinutul acordului este unic, chiar dacă are elemente comune cu acorduri similare negociate de UE cu alte state din cadrul Parteneriatului Estic. Exemplele clasice ale acordurilor europene sau de asociere încheiate anterior de UE cu ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est au fost, totuşi, o sursă importantă de inspiraţie, deşi experienţa de asociere cu UE nu este identică.
În cazul Acordului dintre Moldova şi UE vorbim mai mult despre asocierea politică şi integrarea economică, perspectiva europeană nefiind exclusă pentru viitor, spune viceministrul. Potrivit oficialului, perspectiva de aderare a Moldovei la UE este în sine un proces etapizat şi ar putea fi recunoscută de UE odată cu implementarea sustenabilă a Acordului de Asociere, care va fi semnat după parafare, pe parcursul anului viitor.
Pentru a obţine recunoaşterea calităţii de candidat prentru aderare la UE este necesar ca un stat să întrunească o serie de condiţii, cunoscute ca şi „criteriile de la Copenhaga”. Viceministrul Iulian Groza spune că unul din aceste criterii este să fii stat european, şi, din acest punct de vedere, Moldova este deja eligibilă. Odată cu implementarea Acordului de Asociere, Moldova se va pregăti pentru îndeplinirea celorlalte criterii de aderare. Cel mai probabil, recunoaşterea perspectivei de aderare va fi un obiectiv fezabil al Republicii Moldova către următorul summit al Parteneriatului Estic, care va avea loc la Riga în anul 2015.
Iulian Groza afirmă că în perioada imediat următoare se va da mai multă atenţie comunicării cu cetăţenii privind beneficiile pe care le vor obţine după semnarea Acordului de Asociere cu UE. Cât priveşte partea politică a acordului, Moldova se va bucura de un dialog politic aprofundat cu UE, iar crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător va oferi mai multe oportunităţi pentru accesul produselor de origine autohtonă pe piaţa UE, dar şi invers. Totodată, se va deschide accesul liber şi pentru investiţiile europene pe piaţa moldovenească, ceea ce va duce la crearea locurilor de muncă suplimentare.
Cetăţenii moldoveni vor avea de câştigat şi după instituirea regimului liberalizat de vize cu UE. Pentru aceasta Moldova trebuie să se alinieze standardelor europene, iar cetăţenii să contribuie la implementarea legislaţiei recent adoptate, dar şi să înţeleagă necesitatea reformelor demarate.
Cel mai recent acord de aderare la UE a fost semnat de către Croaţia, care anul acesta a devenit cel de-al 28-a stat membru.
Mariana Galben, IPN
