La Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite s-a vorbit despre democrație, despre rolul și starea democrației în lumea contemporană ca despre o problemă globală. Astfel, s-a dovedit că starea democrației are atât manifestări și motive locale, cât și manifestări și motive regionale și internaționale. Mai exact spus aceste manifestări și motive se află într-o interdependență vizibilă și strânsă, încât impune o abordare mult mai complexă și mult mai profundă. Care sunt pericolele pentru democrație în lumea contemporană și care poate fi impactul asupra Republicii Moldova au discutat invitații la dezbaterea publică, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că democrația este puterea poporului, pentru popor, prin popor, în favoarea poporului. Totodată, democrația este libertatea instituționalizată și acest lucru este consfințit în Constituție. „Primul articol al Constituției Republicii Moldova spune că Republica Moldova este un stat independent și suveran. Forma de guvernământ alstatului este republica, iar mai departe sunt menționate caracteristicile: Republica Moldova este stat de drept democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic – reprezintă valorile supreme”, menționează Igor Boțan.
Potrivit lui, în Republica Moldova este un regim politic pluralist, iar despre democrația din Republica Moldova se poate spune că este imitativă sau de vitrină, „un fel de regim politic hibrid”. „Avem multe metehne și acestea sunt legate nu doar de modul în care se manifestă clasa politică, ci și de cultura politică. Și aceasta pentru că nu poți exista democrație dezvoltatăm unde cultura politică este un parohială, contemplativă, unde majoritatea cetățenilor așteaptă că guvernanții vor rezolva problemele și nu se implică, așa cum se întâmplă în democrațiile participative”, a notat expertul.
În opinia sa, acest lucru este important pentru că regimul politic pune în evidență modelele de numire a persoanelor în funcții manageriale, exercitarea și transferul puterii, rolul violenței, activitatea actorilor politici, nivelul competenței politice, gradul de apropiere a elitelor politice de cetățeni etc. Igor Boțan precizează că, dacă toate aceste lucruri sunt luate în ansamblu și analizate, poate fi dată o sentință în privința regimului politic, care în Republica Moldova este pluralist, însă democrația existentă în Republica Moldova este defectuoasă.
Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, a menționat că democrația a evoluat în timp și nu mai este în sens strict „puterea poporului”. Un alt aspect ține de gradul de libertate. „Din punct de vedere instituțional-juridic, democrația se asociază mai degrabă, inițial, cu parlamentarismul, iar apoi cu constituționalismul. Așa a fost situația că democrația este asociată modelului din spațiul cultural-civilizațional occidental și acest fapt și-a găsit expresie și asupra activităților, asupra acelor acțiuni pe care le întreprind statele occidentale. Asta dacă folosim acel termen din timpul Războiului Rece – pentru a imprima un anumit grad de democrație altor spații”, a spus Victor Juc.
Potrivit lui, occidentalii consideră că modelul pe care ei l-au construit este unul universal, iar marea majoritate din alte spații cultural-civilizaționale consideră că acel model este exclusiv pentru occidentali. „Cât despre Republica Moldova, practic, s-a uitat despre perioada de tranziție, dar nimeni încă nu a spus că tranziția s-a finalizat. Și este foarte dificil de spus când se va finaliza acest proces. În Republica Moldova, continuăm să ne aflăm în același segment de provizorat. De fiecare dată, la început de deceniu, vine o nouă guvernare și speranțele oamenilor sunt destul de mari”, a notat Victor Juc.
Viorel Cibotaru, director al Institutului European de Studii Politice, susține că anumite forme de democrație nu se mai regăsesc în formulele în care au fost concepute, dar și ținând cont de modul în care s-a dezvoltat cultura politică. „Or, umanitatea se dezvoltă ciclic – se observă repetarea unor fenomene și greșeli din trecut care reapar. Astăzi oamenii trăiesc o perioadă foarte interesantă din punctul de vedere al stării generale a democrației. Și discursul președintelui Republicii Moldova de la Adunarea Generală ONU s-a axat pe teme care astăzi sunt în centrul atenției elitelor politice internaționale. Din această abordare are de câștigat cetățeanul de rând al Republicii Moldova, pentru că Republica Moldova, prin reprezentanții săi, în cazul de față președintele, membrii Guvernului, transmit aceste mesaje”.
Viorel Cibotaru a declarat că pandemia a fost un exemplu de mișcare globală, când multe țări dezvoltate, într-un moment, au manifestat un egoism în ceea ce ține de crearea vaccinului, producerea medicamentelor etc. Însă, ulterior, au intrat într-o mișcare democratică de a oferi șanse egale tuturor cetățenilor de pe glob, inclusiv cei din țările sărace, care nu s-au putut mobiliza pentru a da un răspuns crizei pandemice. Totodată, Viorel Cibotaru, care este expert în domeniul securității naționale și internaționale, a precizat că democrația la nivel global se află în pericol din cauza confruntărilor de interese între puterile mari ale lumii.
Președinta Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului „Freedom Advocacy” (Bruxelles); avocata Ana Ursachi, a menționat că, în martie 2020, Consiliul European a purces la identificarea obiectivelor strategice ale UE, implementarea cărora urmează să se realizeze până în anul 2024. Acestea reprezintă reafirmarea angajamentului puternic al UE cu privire la avansarea valorilor universale ale umanității, precum respectarea demnității umane, egalitatea, statul de drept, respectarea drepturilor omului care vor va continua să stea la baza tuturor politicilor UE, atât interne, cât și externe.
Potrivit Anei Ursachi, Consiliul European implementează și o strategie prin care statele membre UE, inclusiv prin reprezentanțele sale în alte țări, ajută alte state să facă față provocărilor globale. Printre acestea se numără provocările legate de mediu, cele legate de progresul tehnologic, precum și cele legate de criza provocată de pandemia COVID-19. Or ultima a fost un test special pentru realizarea drepturilor omului și respectarea valorilor economice și care a afectat păturile social-vulnerabil din întreaga lume.
Dezbaterea publică la tema „Pericolele pentru democrație în lumea contemporană: impact asupra Republicii Moldova”, este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
