„Dacă o să încercăm, în lumina Evangheliei lui Hristos, să ne judecăm faptele noastre și felul nostru de a fi, și dacă o să ne purtăm crucea la piept, care este de fapt, cea mai mare dragoste, pe care ne-o oferă Dumnezeu, jerfelnicia lui, o să învățăm de la el, că pâinea se mănâncă numai în sudoarea feței, că, într-adevăr, niciodată la Dumnezeu nu-i târziu, că orișice lucrare a noastră depinde de noi cum o facem, și, numaidecât, dacă o facem bine, avem mila și ajutorul lui Dumnezeu. Declarații în acest sens a făcut preotul Pavel Borșevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chișinău în cadrul dezbaterii publice la tema: „Independenția-30: Privire subiectivă asupra stării națiunii”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Îi mulțumesc lui Dumnezeu de schimbarea care s-a făcut în statul nostru. Și stiu sigur că o să se meargă cu pași grăbiți spre un drept civil, constituțional în țara noastră, adică un stat de drept să avem, dar nu lipsit de sfințenia lucrătoare a bisericii noastre creștin-ortodoxe, care stă la baza poporului nostru și după care și noi ne numim patrie, pater, și nu „rodina”, de exemplu, a menționat preotul.
Totodată, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” a spus că așteaptă, totuși, de la această elită politică, acest stat, de la această patrie, un început. „Așa cum au învățat apostolii lecția, să nu-și pună miza pe bunătățile acestei lumi, că ei au o altfel de slujire. A bisericii fel de slujire este, de fapt, atunci când biserica nu așteaptă bunurile oamenilor, dar le oferă, bunurile lui Dumnezeu. Și biserica, până când, face lucrul acesta, că, altfel, lumea nu ar veni la biserică. Vreau să aud, de exemplu așa: „Părinte, vreau să-mi cunun fata, eu ce aș putea face pentru această comunitate și biserică, care o să fie a fetei mele, pentru că ea este aici cununată? Noi îi legăm pe oameni de țară, chiar dacă pleacă în Germania, dar noi îi legăm. Oriunde ați fi, să știți, că această biserică, comunitate, este a voastră. Țara asta trebue să fie o comunitate a oamenilor, care liber gândesc și au dreptul la adevăr”, a subliniat părintele.
În opinia preotului, cultura politică în Republica Moldova nu este la niciun nivel. „Noi nu am lucrat cu școala care să ne învețe unde trebuie și cum trebuie. Noi nu avem limba, care să fie la toți conaționalii noștri, cu care conviețuim. Până acum, cu aceiași găgăuzi, aceiași bulgari, dacă se lucra în acest sens, eram undeva departe. Țările Baltice nu au pierdut identitatea națională și nu s-au interpătruns de diabolismul ăsta bolșevic, cum ne-am pătruns noi. Cu părere de rău, noi ne-am pătruns mult mai adânc. Nu tot ce cade din cer este de la Dumnezeu, și nu toată puterea este binecuvântată de Dumnezeu. Că este permisiunea lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, da, dar nu pentru a ne pierde, ci pentru a ne atrage atenția – uite, când erați cu Dumnezeu, era așa și așa”, a atenționat părintele Pavel Borșevschi.
În contextul culturii politice, preotul a mai menționat că „nu pot să spun, totuși, că batem pasul chiar pe loc, dar la noi oamenii îs obișnuiți să se uite la Maia Sandu, și nicidecum la Partidul PAS, pentru că pe ceilalți aproape nu-i cunoaștem. Dar aici este un plus mare, în ceea ce pot face acești tineri. Din poporul iudaic au intrat în Ierusalim sau în Pământul Fagaduinței numai acei care aveau mai puțin de 20 de ani. Un stâlp al societății noastre rămâne biserica, pentru că noi acolo am avut limba, noi acolo am avut temelia la toate, la noi necununat nu se poate, nebotezat nu se poate. Trebuie să nu împiedicăm, ci să ajutăm tinerii care au venit, pentru că este o șansă, dar asta înseamnă să nu-i încurcăm. Cei care sunt azi în Parlament trebuie să însușescă faptul că, și bazele Constituției, și regula, și împărțirea teritorial-administrativă, sunt luate din Biblie. Nu poți să torni băutură nouă în butoaie vechi, dar noi încercăm să facem asta”, a relevat Pavel Borșevschi.
Dezbaterea publică „Independenția-30: Privire subiectivă asupra stării națiunii” este ediția a 202-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de Fundația germană „Hanns Seidel”.
