Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice. Dezbatere IPN

Formarea continuă a profesorilor este crucială pentru asigurarea calității educației în cadrul unui stat și în adaptarea la schimbările continue din învățământ. Prin participarea la programe de instruire continuă, profesorii își actualizează cunoștințele și abilitățile pentru a rămâne relevanți și eficienți în predarea disciplinelor școlare. Republica Moldova are un parteneriat fructuos cu România în formarea continuă a profesorilor, la etapa actuală a celor care predau limba română în școlile alolingve, iar un exemplu în acest sens este Instrumentul Teach implementat în sistemul educațional din Moldova, cu suportul formatorilor din România. Despre reforma curriculară, implicit, reforma curriculară din perspectiva pregătirii și formării continue a cadrelor didactice – au discutat participanții la dezbaterea publică „Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice”, organizată de Agenția de presă IPN.

Corina Lungu, consultant principal la Direcția politici în domeniile învățământ general și învățare pe tot parcursul vieții, Ministerul Educației și Cercetării, a relatat despre propria experiență pe dimensiunea formării profesionale care datează încă din anul 2000. Atunci împreună cu un grup de profesori, a participat în cadrul Școlii Crevedia din București la o formare didactică și academică cu referire la procesul educațional.

„Vreau să confirm disponibilitatea Ministerului Educației de a stabili parteneriate profesionale pe dimensiunea formării academice și profesionale. Or, aceasta determină de fapt calitatea procesului educațional, determină posibilitatea cadrelor didactice de a avea oportunitatea profesională de a vedea diferite medii de formare care pot fi adaptate în sistemul educațional național. De asemenea, oferă o posibilitatea de a discuta cu colegii din România cu referire la partea de provocări, la partea didactică, care este importantă a fi discutată, cunoscută, atunci când ești în proces de revizuire, de dezvoltare a documentelor de politici în învățământul general”, spune Corina Lungu.

Potrivit ei, în ediția curentă a programelor de formare, accentele sunt orientate pe profesorii de limba română din școlile cu predare în limba minorităților naționale. „Este un context de predare foarte delicat. Este partea de asigurare a calității predării și învățării limbii române în școlile cu predare în limba minorităților naționale. În acest context, Ministerul Educației și Cercetării a dezvoltat acest program care vine să fortifice partea de pregătire profesională a cadrelor didactice care, pe de o parte, sunt implicate în procesul de predare la ore în învățământul general. Pe de altă parte, aceste cadre didactice participă și în procesul de studiere a limbii române pentru adulți, care la fel are anumite aspecte didactice care pot fi discutate în cadrul acestor activități care sunt oferite de către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” de la Iași, care este gazda. Este vorba despre o ofertă de formare continuă pentru colegii din Republica Moldova pe dimensiunea de aspecte didactice ale specificului învățării limbii române în contextele enumerate”, a mai spus reprezentanta MEC.

Directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, este convinsă că formarea continuă rămâne, alături de formarea inițială, principala strategie pentru a menține calificarea cadrelor didactice din sistemul educațional. În acest context, în țară există o rețea de instituții de formare inițială și continuă, care, la rândul lor, au încheiate acorduri de parteneriat cu mai multe instituții din România și din alte țări europene.

„În cazul nostru suntem fericiți pentru relațiile frumoase de parteneriat cu instituțiile de învățământ din România. Și când vorbim despre studierea limbii române, acest parteneriat este foarte important. Or, profesorii noștri pot să compare modelele pe care le însușesc în cadrul programelor de formare furnizate de către prestatorii din țara noastră, dar și să preia bune practici din România, să le aducă aici în țara noastră pentru ca să prindă rădăcini și să avem rezultate mai bune”, susține Viorica Andrițchi.

Ea spune că a avut mai multe experiențe frumoase în diverse activități în cadrul parteneriatelor moldo-române. „Lucru pe care l-am înțeles acolo este că avem foarte multe în comun, avem și bucurii, avem și momente care sunt similare pe dimensiuni de rezultate bune, dar avem cam și aceleași griji care sunt și în România. Tocmai aceste întâlniri ajută, prin discuții, să găsim soluții care are fi potrivite și pentru școlile din Moldova, dar și pentru școlile din România, mai ales că instituțiile de învățământ din România sunt mai avantajate, dat fiind faptul că participă în diverse proiecte internaționale. Și această participare dezvoltă cadrele didactice din perspective multiple și aceste bune practici sunt benefice și pentru profesorii noștri care merg ulterior în România”, a precizat directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership.

Cristina Cambur, profesoară la Liceul „Gavril Gaidarji” din municipiul Comrat, spune că a venit în cadrul acestei instituții acum 11 ani. Și i-a fost dificil pentru că a absolvit liceu cu predare în limba română, a absolvit Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul și urma să finalizeze și masterul la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. „Venind acolo cu unele norme literare, gramaticale, a fost mai greu să fiu acceptată, pentru că cerințele pe care le aveam pentru discipolii mei erau probabil prea mari. Ei se așteptau ca cerințele mele să fie mai lejere”, a povestit Cristina Cambur.

Diploma sa de master se referă tocmai la formarea profesorilor de limbă română în regiunea UTA Găgăuzia și în cadrul acestor studii a făcut o cercetare imensă la subiectul respectiv. Într-un final, peste ani, povestește profesoara, luptând împreună cu elevii, a reușit să demonstreze necesitatea de a cunoaște limba română. Și anume pentru faptul că aduce mai multe oportunități, ajută în alegerea unui loc de muncă, dar și încadrarea în câmpul muncii e mai simplă.

„Această muncă a mea și a elevilor mei a dat rezultate. Chiar și anul precedent, la susținerea examenelor de bacalaureat, doar elevii mei, din toată Găgăuzia, au avut cele mai înalte rezultate, cu media de 7,64. Se credea că acest rezultat niciodată nu va fi. De atunci, elevii vin cu mai mult drag, sunt de acord să studieze, să se implice și mai mult în proiecte. Consider că am reușit să provoc interesul pentru studierea limbii române. Și astăzi elevii merg la facultăți, chiar dacă au terminat instituția cu predare în limba rusă, sunt admiși în facultățile din Chișinău cu predare în limba română. Da, le este dificil, dar unii deja au absolvit. Ei se bucură de un mare avantaj de a cunoaște limba română la nivel înalt”, a mai spus profesoara.

Dezbaterea publică „Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice” este ediția a 13-a din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Vezi și:

Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice. Dezbatere IPN

Izabela Moroz: Reforma în domeniul sănătății mintale a adus multă valoare beneficiarilor

Iurie Reniță:Avem nevoie de o altă guvernare și un alt model de șef de stat

Recente

Bunăstarea populației – prioritate pentru candidații la prezidențiale. Dezbatere electorală IPN

Vasile Tarlev: Pledez pentru modelul american, astfel încât președintele să fie responsabil și de Executiv

Iurie Reniță:Avem nevoie de o altă guvernare și un alt model de șef de stat

Ion Chicu:Voi asigura restabilirea indexării pensiilor la valoarea inflației

Candidații la prezidențiale promit să asigure pacea și securitatea în Moldova. Dezbateri electorale IPN

Tudor Ulianovschi: Vom asigura fiecărui copil câte 1000 de lei până la vârsta de 18 ani

Adrian Albu:Alexandr Stoianoglo va milita pentru o politică externă echilibrată

Andrei Năstase:Voi fi garantul integrității teritoriale, suveranității și neutralității țării

Natalia Morari: Voi continua drumul european al Republicii Moldova, dar nu mă voi ocupa de „euro-imitare”

Natalia Morari: Fiecare pensionar va beneficia lunar de un tichet alimentar

Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici

Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană

Anunțuri

Bucureanu Aurel

Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor - ENEMO

Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte

Societatea Ecologică „BIOTICA”

Comunicate de presă

Comunicat de presă

SCRISOARE DESCHISĂ

Sucursala maib Cahul a fost redeschisă, acum într-o nouă locație ultracentrală

Celebrează Ziua Națională a Vinului împreună cu maib și Mastercard

Trei biblioteci școlare vor fi modernizate cu sprijinul PNUD Moldova și OTP Bank

Tu conduci spre noi aventuri. maib junior

Cuvinte cheie

Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice. Dezbatere IPN

Recente

Anunțuri

Comunicate de presă

Cuvinte cheie

Raportează greșeală

Raportează Greșeală