Decizia Curţii Constituţionale potrivit căreia textul Declaraţiei de Independenţă prevalează în raport cu textul Constituţiei oferă valoare constituţională Declaraţiei de Independenţă, iar această abordare este corectă pentru că anume acest act a dat naştere statului Republica Moldova. În acelaşi timp, decizia este una incorectă şi a generat o stare de confuzie cu efecte de lungă durată în societate. Opinii în acest sens au fost exprimate de către experţii prezenţi în platoul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV7, notează IPN.
Expertul în drept constituţional, Vitalie Catană afirmă că abordarea CC este corectă pentru că anume Declaraţia de Independenţă stă la baza creării statului Republica Moldova. El a menţionat că în Republica Moldova uneori se adoptă texte constituţionale nu în baza unor principii, dar interese politice, modificările adoptate la articolul 78 din Constituţie prin care a fost schimbată modalitatea alegerii şefului statului fiind un exemplu elocvent al intereselor politice de moment. „Trebuie să existe un instrument prin care se poate interveni. Deoarece există prevederi care contravin Constituţiei, trebuie să acceptăm că ele trebuie schimbate, iar decizia Curţii Constituţionale se înscrie în această practică”, a spus expertul.
Acesta a adăugat că Declaraţia de Independenţă care nu poate fi supusă unor modificări nu poate avea o importanţă mai mică decât Constituţia care poate fi modificată.
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Victor Puşcaş, a spus că hotărârea luată de Curte este o interpretare a Constituţiei, iar prin interpretare nu pot fi create noi norme de drept, dar trebuie explicată norma constituţională. „Acum Curtea Constituţională a explicat ce înseamnă Declaraţia de Independenţă şi nu a procedat corect. În Constituţie au intrat toate poziţiile care aveau valoare juridică la acel moment. Pentru Constituţie a fost obligatorie declaraţia de suveranitate a Moldovei, iar acum suntem într-o situaţie neclară”, a spus Victor Puşcaş.
Potrivit lui, efectele juridice ale acestei decizii ţin de revizuirea articolului 13 din Constituţie prin votul Parlamentului sau prin referendum.
Expertul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Mariana Kalughin, a spus că în prezent Curtea Constituţională a ajuns la situaţia când oferă soluţii confuze, pentru că decizia trebuie executată, dar nimeni nu ştie cum. Orice hotărâre care se vrea să fie executată trebuie să fie scrisă competent şi clar. Totodată, Curtea Constituţională nu a oferit în fond o soluţie de executare a deciziei, care este irevocabilă.
Expertul Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, a subliniat că în cazul în care se fac asemenea interpretări ale Constituţiei trebuie să fie clare implicaţiile care ar putea apărea de pe urma acestora. Potrivit lui, efectele juridice ale deciziei Curţii Constituţionale sunt imprevizibile şi de lungă durată.
Pe 5 decembrie, Curtea Constituţională s-a expus pe marginea a două sesizări de interpretare a articolului 13 din Constituţie care fixează denumirea „moldovenească” pentru limba de stat. Astfel, Curtea Constituţională a decis că textul Declaraţiei de Independenţă, în care limba de stat are denumirea de limbă română, face parte din blocul constituţional şi prevalează în raport cu textul Constituţiei.
