Op-Ed
	Rusia este determinată să exploateze slăbiciunile ucrainene și moldovenești în sectorul energetic. De aceea, solidaritatea occidentală în raport cu aceste state reprezintă principalul ingredient în fortificarea rezilienței lor energetice împotriva „iernii rusești”...
Dionis Cenușa, Columnist principal

Presiunea rusească se menține la cote înalte - pe cale militară împotriva Ucrainei și prin intermediul energetic în raport cu Moldova. În ambele cazuri, Rusia mizează pe agravarea efectelor socio-economice și umanitare produse de iarnă, care să slăbească din punct de vedere militar guvernul de la Kiev și politic – pe cel de la Chișinău. Obiectivul rusesc urmărit în raport cu Ucraina este inițierea unor negocieri de încetare a focului, care ar favoriza ocupațiile teritoriale rusești, oficializate prin anexarea ilegală a regiunilor ucrainene - Herson, Zoporojie, Donețk și Luhansk (30 Septembrie). Calculele rusești în privința Moldovei ar consta în provocarea căderii guvernului și slăbirea credibilității partidului de guvernământ. Cel din urmă ar putea fi pus în situația de a alege între riscul unor proteste în masă, dacă sărăcia energetică nu este ținută sub control, și respectiv solicitarea unor negocieri gaziere cu Rusia, cu pierderea sprijinului segmentelor pro-europene din societate.

Ca urmare a distrugerii intenționate a infrastructurii energetice de către armata rusă, populația ucraineană riscă să se confrunte cu o criză umanitară de proporții, dacă infrastructura nu este reparată, relansată și pusă sub apărare anti-rachetă. Unele voci compară acțiunile Rusiei cu „Holodomorul”, organizat de sovietici în 1932-33, însă de această dată în domeniul energetic. Atacurile aeriene, cu rachetă și drone (mai puțin) nu încetează să țintească infrastructura critică ucraineană de care depinde furnizarea de energie și utilități vitale (apa potabilă, apă caldă, canalizare). Odată cu 10 octombrie, când Rusia și-a concentrat eforturile militare asupra nimicirii sectorului energetic ucrainean, circa 40% din infrastructura energetică națională a fost atacată pe cale aeriană și necesită reparație cuprinzătoare. Armata rusă lasă distrugeri inclusiv atunci când părăsește teritoriile ocupate, unde forțele ucrainene revin treptat ca urmare a unei contra-ofensive eficiente. Astfel, în timpul retragerii recente de pe malul drept al regiunii Herson, trupele ruse au distrus și minat majoritatea elementelor infrastructurii critice ale orașului Herson (AlJazeera, Noiembrie 2022).

Pe de altă parte, limitarea fluxurilor de gaz natural către Moldova amplifică tendințele inflaționiste, deoarece Moldova este forțată să majoreze masiv cheltuielile pentru sectorul energetic. Reducerea volumului de gaz cu până la 50% din cel stabilit în contractul semnat în octombrie provoacă ramificări ale crizei energetice (IPN, Noiembrie 2022). Guvernarea se îndatorează din cauza creditelor solicitate pe extern pentru a acoperi costul resurselor energetice, iar populația – ca urmare a imposibilității de a achita pentru facturile curente. Erupția unor tensiuni sociale poate fi prevenită, dacă autoritățile asigură un grad suficient de protecție socială pentru grupurile vulnerabile și o comunicare de criză eficientă. Pe lângă investigarea finanțărilor ilegale legate de grupările cleptocrate și forțele politice pro-ruse și pedepsirea vinovaților conform legii, autoritățile trebuie să ofere garanții politice că rămân ancorate puternic în procesul de reformă. În acest sens, trebuie să fie supus unei anchete imparțiale scandalul recent legat de acuzațiile grave în adresa ministrului Justiției Sergiu Litvinenco cu privire la imixtiunea politicului în procesul decizional din sectorul justiției (BalkanInsight, Noiembrie 2022). Adițional, Moldova trebuie să se pregătească pentru scenariile negative potrivit cărora anumite părți ale populației din regiunea transnistreană (în total – 350,859 locuitori), confruntată cu o criză umanitară, ar putea avea nevoie de asistența autorităților constituționale, inclusiv în calitate de persoane strămutate în interior.

Ajutor multilateral pentru Ucraina – resurse pentru supraviețuirea iernii și reparația postbelică

Până la începutul atacurilor aeriene țintite spre infrastructura energetică din Ucraina, agresiunea militară rusă a nimicit infrastructură fizică în funcție de prezența militară și mișcarea în teren a forțelor ucrainene. Astfel, în primele 6 luni de război, cele mai mari pierderi materiale înregistrate de partea ucraineană vizau cinci sectoare: locuințele (47.8%), infrastructura de transport (35.1%), industria (9,7%), educația (4.3%), sectorul agricol (4.3%) etc. (Statista, Septembrie 2022). Pierderile constituiau circa $97-114 miliarde. În acel moment, estimările instituțiilor financiare internaționale erau că Ucraina ar avea nevoie de minim €349 miliarde pentru reconstruirea postbelică. Distrugerile recente ale infrastructurii energetice fac ca necesitățile financiare esențiale pentru funcționarea statutului ucrainean să sporească necontenit.

Un flux constant de asistență financiară pentru scopuri militare este asigurat de către SUA, care pe 10 noiembrie a anunțat o nouă tranșă de $400 milioane. Astfel, asistența militară americană oferită Ucrainei de la începutul agresiunii militare rusești a ajuns până la $19.3 miliarde. UE a anunțat că bugetul de circa €5.1 miliarde a Instrumentului European pentru Pace (IEP) este epuizat în proporție de circa 85%. Dintre acestea €3.1 miliarde sau circa 55% din bugetul total au fost transferați Ucrainei. În procesul de constituire a Fondului Internațional pentru Ucraina, autoritățile olandeze și-au exprimat disponibilitatea de a vărsa €100 milioane pentru scopuri militare. Pe linie bilaterală, Germania vrea să aloce €1 miliard din bugetul său național în 2023 pentru susținerea apărării cibernetice a Ucrainei și documentarea crimelor de război comise de Rusia (Euronews, Noiembrie 2022).

Pe lângă sprijinirea financiară a componentei militare există o nevoie majoră de bani pentru menținerea în stare viabilă a economiei și a cheltuielilor bugetare esențiale ale Ucrainei. În vederea diminuării efectelor negative asupra populației provocate de distrugerea infrastructurii critice de către partea rusă, Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) urmează să aloce $55 milioane pentru repararea sistemului de încălzire din Kiev și alte $216 milioane în calitate de ajutor umanitar pentru perioada de iarnă (în total - $271 milioane). În acest sens, UE încearcă să obțină unanimitate pentru a crea un mecanism financiar care să prevadă resurse financiare de €18 miliarde (€1.5 miliarde lunar) pentru nevoile bugetare lunare ale părții ucrainene în 2023. Este foarte probabil ca Ungaria să cedeze în cele din urmă în favoarea lansării acestui mecanism, deși a încercat să condiționeze votul său cu deblocarea accesului la fondurile UE de recuperare post-pandemică (€13 miliarde). Mai mult ca atât, sunt încă €3 miliarde din suma promisă de UE în luna mai (€9 miliarde), care ar putea fi alocați de abia la începutul lui 2023.

Estimările Fondului Monetar Internațional (FMI) arată că în 2023, Ucraina va avea nevoie de injecții de $3-4 miliarde lunar pentru a rămâne pe linia de plutire. Dacă UE ar asigura jumătate din această sumă, atunci SUA și instituțiile financiare internaționale ar putea acoperi restul. Decizia UE de a crea un mecanism financiar specific pentru Ucraina vine în momentul când Washingtonul a cerut ca povara pentru sprijinul ucrainean să fie distribuită între aliații occidentali. În conformitate cu datele din octombrie, SUA a asigurat circa 55% sau €52.3 miliarde din totalul ajutorului guvernamental (dintre care €26.9 miliarde pentru ajutor militar) direcționat către Ucraina (€93.8 miliarde în primele 7 luni de război), iar UE și statele membre – 31% sau €29.2 miliarde (IfWKiel, Octombrie 2022). Pe lângă cheltuielile curente, autoritățile ucrainene desfășoară o diplomație activă pentru a pregăti terenul pentru un “Plan Marshall” postbelic în valoare de cel puțin €750 miliarde. Această sumă a fost deja vociferată în contextul conferinței pe Ucraina de la Berlin (25 Octombrie 2022). Această sumă ar putea fi reiterată la Paris, unde este preconizată o altă conferință pentru mobilizarea asistenței pentru Ucraina (13 decembrie 2022). Fără asistența financiară occidentală, Ucraina nu va putea să-și recupereze teritoriile, dar, în primul rând, să asigure apărarea împotriva unor noi ofensive rusești și să mențină statul în stare funcțională. În acest sens, pe lângă armele convenționale, Rusia va exploata condițiile climatice aspre ale iernii în combinație cu distrugerea repetată a infrastructurii critice din sectorul energetic.

Ajutor financiar pentru Moldova pentru a rezista costurile energetice

Moldova este în căutarea de resurse financiare pentru a putea gestiona criza energetică, care adițional o expune la cheltuieli neprevăzute din cauza pierderii accesului la electricitatea ieftină din regiunea transnistreană. Inflația lovește în puterea de cumpărare a moldovenilor. Cea mai semnificativă scumpire a prețurilor a fost înregistrată la utilități – aproape 52%. Până la mijlocul lunii noiembrie, peste 500 mii de persoane s-au înregistrat pentru a putea obține compensații pentru consumul de gaz natural pe perioada rece a anului (noiembrie 2022-martie 2023). Autoritățile sunt dispuse să acopere practic jumătate din tariful la gaz natural sau 15 lei pentru un m3. În acest fel, compensațiile pentru 500 mii de locuitori doar pentru un singur m3 va constitui 7.5 milioane lei moldovenești sau circa €389 mii. În mediu, consumul de gaz poate depăși 100 m3 per apartament în perioada rece anului, iar statul vrea să acopere costul pentru jumătate din acest volum, pentru acei cetățeni care solicită ajutor social. În baza unor estimări brute, putem concluziona că compensațiile sociale ar putea costa guvernul zeci de milioane de euro în această iarnă.

Exponenții guvernării au menționat că țara ar avea nevoie de circa €1.1 miliarde pentru acoperi cheltuielile pentru resursele energetice. Pe lângă banii necesari pentru susținerea mecanismului de compensare, autoritățile trebuie să achiziționeze electricitate mai scumpă din România. Aceasta substituie circa 90% din fluxurile de electricitate importate din Ucraina și regiunea transnistreană în perioada mai-septembrie 2022 (80% din consumul intern), întrerupte din cauza acțiunilor Rusiei. Premierul Natalia Gavrilița a anunțat că Guvernul vrea să solicite până la €450 milioane pentru a se pregăti de o eventuală sistare a livrărilor de gaze naturale din Rusia (Politico, Noiembrie 2022). Acești bani ar fi necesari pentru suplinirea rezervelor de păcură și gaze naturale. Guvernul a alocat €10 milioane (200 milioane de lei) pentru procurarea unor loturi noi de păcură și a modificat bugetul pentru a direcționa €202 milioane (4 miliarde de lei) cu scopul achiziției de gaze naturale și electricitate. Rezervele strategice de gaz sunt păstrate în România și Ucraina - circa 160 milioane m3. Totuși, acest volum este suficient pentru circa o lună (5.7 milioane m3 zilnic). Teoretic, pentru consumul pe durata a trei luni (decembrie, ianuarie și februarie – cele mai reci luni ale anului), ar avea nevoie de încă peste 320 milioane de m3, înmagazinați în depozitele gaziere din țările vecine.

Doar în luna noiembrie, Moldovei i-a fost promis €40 milioane de ajutor bugetar de la Germania pentru compensațiile sociale. Urmează să ajungă o nouă tranșă de €200 milioane din împrumutul de la BERD în valoarea totală de €300 milioane. Adițional, s-a decis împrumutarea a €60 milioane de la Agenția franceză pentru Dezvoltare. În timpul vizitei de la Chișinău, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat despre un ajutor financiar de €250 milioane, dintre care €200 milioane sunt pentru gestionare crizei energetice (jumătate fiind ajutor bugetar). Acest gest vine în semn de solidaritate față de Moldova, dar și ca sprijin politic pentru președinta Maia Sandu (ambii politicieni fac parte din familia Partidului Popular European). Nu este clar dacă UE aplică vreo condiționalitate în cazul noii asistențe financiare. Cu toate acestea, situația politică din Moldova și ultimele scandaluri legate de reforma justiției ar cere o revizuire urgentă a abordării laxe a UE în raport cu utilizarea mecanismului de condiționalitate în Moldova.

Asistența financiară anunțată în octombrie-noiembrie ar constitui €550 milioane, reprezentând doar jumătate din suma minimă de €1.1 miliarde necesară ca Moldova să supraviețuiască iarna fără erupții social-politice. Probabil, autoritățile moldovenești vor încerca să folosească cea de-a treia reuniune a Platformei de Sprijin pentru Moldova, care se va desfășura la Paris (21 noiembrie), pentru a asigura fonduri adiționale.

În loc de concluzii...

În tot amalgamul de solicitări din partea autorităților ucrainene și intersecțiile ofertelor occidentale trebuie să prevaleze obiectivele urgente. În topul lor se află refacerea și consolidarea infrastructurii energetice astfel ca instituțiile statului, infrastructura socială, populația și armata să reziste în față agresiunii rusești. Totodată, vulnerabilitățile energetice ale Moldovei o fac extrem de sensibilă la deciziile politice ale Moscovei în domeniul exportului de gaze. Situația energetică a celor două țări se poate complica, dacă Rusia decide să stopeze livrarea gazului prin teritoriul ucrainean în toiul iernii. Aceasta ar putea genera deficit pe piața energetică europeană, care se va reflecta în mod inevitabil asupra prețului, chiar dacă UE intenționează să plafoneze prețul.

Parametrii asistenței financiare occidentale pentru Ucraina și Moldova sunt esențiali pentru ca acestea să poată oferi populației lor servicii publice minime. Rusia este determinată să exploateze slăbiciunile ucrainene și moldovenești în sectorul energetic. De aceea, solidaritatea occidentală în raport cu aceste state reprezintă principalul ingredient în fortificarea rezilienței lor energetice împotriva „iernii rusești”.  

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.