La 1 decembrie 2018, de Ziua Națională a României, Dorin Chirtoacă a devenit președinte al... Partidului Liberal (PL). Cum îi stă bine unui președinte, după congresul PL care l-a ridicat în rangul respectiv, Dorin Chirtoacă a început să facă declarații tari, și foarte tari. Atenție! Acest gen de declarații trebuie privite ca fiind în exclusivitate metaforice: „Unirea rămâne a fi idealul nostru suprem, pentru care trebuie să luptăm până la ultima picătură de sânge, până vom face Unirea. Altă șansă Moldova nu are, pentru că altfel vom fi condamnați la sărăcie, la furturi, la toate dezordinile și dezastrele pe care le-am avut și le avem până în ziua de azi“.
Oricine nu e rău intenționat, înțelege că după ce Dorin Chirtoacă a picat, în 2017, din fotoliul de primar al municipiului Chișinău, fiind suspectat de trafic de influență în așa-numitul dosar al „parcărilor cu plată” este profund marcat de această picătură. Sper sincer să demonstreze că dosarul domniei sale este unul fabricat. Tocmai de aceea, el este gata să lupte până la istovire, metaforic vorbind – până la ultima picătură de sânge, pentru a accede în alte fotolii ale puterii. Să admitem că, inclusiv, pentru a realiza obiectivul unirii. La urma urmei, la acesta îl obligă noua sa funcție de președinte al PL. Iar PL, când este în opoziție, pledează pentru realizarea idealului unirii Republicii Moldova cu România.
Aflarea PL în opoziție îi permite președintelui PL să fi tranșant: „Sunt farisei cei care nu o spun deschis ce este cu Unirea, nu sunt pentru până la capăt. Și cu atât mai mult, cei care o fac pe neutri. Nu mai spun nimic de cei care sunt contra și vor să profite de pe urma spălării de creieri făcute de sovietici”. Ce metamorfoză a suferit Dorin Chirtoacă după picătura sa din fotoliul de primar, precum și după picătura PL din coaliția de guvernare! Pentru a ne convinge de aceasta e suficient să observăm cât de precaut aborda Dorin Chirtoacă problema unirii în decembrie 2013, imediat după ce președintele Traian Băsescu își anunțase, la 27 noiembrie 2013, noul proiect de țară – unirea Republicii Moldova cu Romania.
Iată ce declara Dorin Chirtoacă, acum exact 5 ani, la 3 decembrie 2013, în cadrul talk-show-ului „Între bine și rău” de la TVR1: După toate ce ni s-a întâmplat în ultimii 2000 de ani, obiectivul fundamental al neamului românesc în secolul XXI trebuie să fie reîntregirea, pentru că nu mai sunt niciun fel de piedici.
Deci, acum 5 ani, primarul Dorin Chirtoacă vorbea despre idealul unirii ca despre un obiectiv realizabil de-a lungul întregului secol al XXI-lea, nicidecum despre vreo urgență. Între timp, partidele politice din Republica Moldova s-au pus pe treabă. Dacă la momentul anunțării proiectului de țară a președintelui Băsescu, cu mici excepții, cu greu găseai în Republica Moldova vreun partid unionist, iată că după cinci ani aproape 1/3 din partidele înregistrate se declară unioniste. De ce așa? Fiindcă Dorin Chirtoacă cunoaște moravurile politicienilor moldoveni și a fost prevăzător în acest sens. În interviul din 28 noiembrie 2013 pentru Radio France Internationale (RFI), Chirtoacă afirma: Consider ca fiind vizionară declarația de ieri (27 noiembrie 2013) a președintelui și consider într-adevăr corect pentru poporul român, care trebuie să-și redobândească demnitatea pierdută ca urmare a primului Război Mondial, ca urmare a celui de-al doilea Război Mondial, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov și a nedreptăților comise asupra poporului român de către regimul comunist... Cum se poate face acest lucru, depinde acum de capacitatea noastră de a convinge majoritatea de pe ambele părți ale Prutului, în așa fel încât lucrurile să poată avea loc conform regulilor pe care le-am acceptat cu toții, Constituție, legi și așa mai departe”.
Ei, dacă e vorba de Constituție, modificarea acesteia și aproximarea legilor pe cele două maluri ale Prutului, înseamnă că obiectivul uniri este cu adevărat unul pentru întreg secolul XXI. Poate așa e mai bine chiar, cine știe? Într-adevăr, de ce nu s-ar angaja președintele PL, împreună cu formațiunea, în lupta pentru mandate parlamentare, apoi modificarea Constituției etc., ca să realizeze idealul unirii? Această lupă va fi, fără îndoială, o luptă până la ultima picătură... din fotoliile de deputați. Și această luptă ar putea fi dată de încă vreo 4 generații de membri ai PL, până la eventuala victorie de la sfârșitul secolului XXI. Însă totul ar putea fi și altfel, unirea producându-se ad-hoc, cu sau fără concursul PL, în condiții de force major, așa cum a fost, de fapt, în 1918.
Experții IPN
