Primarul general interimar al capitalei, Vasile Ursu, a indicat atragerea din nou a ostaşilor în lucrările de salubrizare a municipiul, după ce aceştia au acordat sprijin substanţial la deszăpezirea şi deblocarea străzilor îngheţate în iarna trecută. În acelaşi timp, societatea civilă dezaprobă implicarea tot mai frecventă a militarilor Armatei Naţionale în activităţi neconforme statutului lor. De mai mult timp, ostaşii Armatei Naţionale lucrează la reconstrucţia Complexului memorial al gloriei militare. Costul reconstrucţii este estimată la 35 milioane de lei, inclusiv remunerarea muncii. Solicitaţi de Info-Prim Neo, soldaţii dintr-o unitate militară care turnau beton pe şantierul Complexului, au declarat că lucrează de câteva zile, înlocuindu-i pe colegii din alte unităţi şi după ei vor veni alţii, după principiul de rotaţie. Ei nu au putut spune dacă există vreun contract între Primărie şi Ministerul Apărării şi nu cunosc dacă vor primi bani pentru munca deloc uşoară. Soldaţii au fost văzuţi, acum câteva zile, scoţând cioturi cu rădăcini masive, rămase după defrişarea plopilor. În iarna curentă lucrau la curăţarea gheţii din preajma Primăriei. Tot ei au fost antrenaţi la construcţia caselor de pe str. Hipodromului şi văzuţi efectuând alte lucrări social-utile. Solicitat de Info-Prim Neo, şeful Direcţiei locativ-comunale, Mihai Solcan, a refuzat să discute cu reprezentantul presei. În schimb, avocatul şi colaboratorul Centrului pentru protecţia drepturilor recruţilor şi militarilor în termen, Valeriu Verejan, a declarat că în conformitate cu legislaţia în vigoare, activitatea de bază a militarilor este apărarea patriei şi satisfacerea serviciului militar. Alte activităţi, inclusiv de salubrizare şi amenajare, sunt admise doar pe teritoriul unităţilor militare. Valeriu Verejan susţine că ostaşii în termen pot fi antrenaţi în altfel de munci decât satisfacerea serviciului militar doar în cazul unor situaţii excepţionale. Măturatul străzilor categoric nu intră în lista acestor activităţi, a mai spus avocatul Valeriu Verejan. În opinia lui, toate lucrările din oraş trebuie puse în seama serviciilor specializate, iar în cazul în care acestea nu reuşesc, trebuie revăzute statele de personal şi angajate forţe suplimentare. Cu atât mai mult, susţine sursa citată, că pentru aceste servicii locuitorii capitalei achită impozite. Preşedintele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului din R.Moldova, Paul Strutzescu, a spus pentru Info-Prim Neo, că în seama militarilor nu pot sunt puse mai multe activităţi decât cele stipulate în Constituţia R.Moldova şi în alte acte normative. Paul Strutzescu consideră că fenomenul atragerii la muncă social-utilă a militarilor trebuie eradicat. „Fiecare cetăţean trebuie să-şi îndeplinească obligaţiunile sale conform statutului pe care îl deţine”, a spus preşedintele LADOM. Solicitată de agenţie, locotenentul Ala Diaconu de la Serviciul relaţii cu publicul al Ministerului Apărăii, a declarat că nu cunoaşte cazuri când militarii au fost antrenaţi la lucrări de salubrizare, dar a confirmat că aceştia activează, „la rugămintea Primăriei”, la lucrările de renovare a Complexului memorial. Ala Diaconu a declarat că nu există contracte prin care ostaşii ar fi antrenaţi în alte munci decât efectuarea serviciului militar, inclusiv cu remunerare a muncii. În conformitate cu articolul 7 al Legii cu privire la statutul militarilor statul asigură protecţia juridică şi socială a militarilor iar militarii îşi pot apăra drepturile, libertăţile şi interesele legale, prin adresare în instanţele de judecată sau în alte organe. Aceeaşi Lege stipulează că “deciziile şi acţiunile (inacţiunile) ilegale ale conducătorilor, comandanţilor (şefilor) pot fi atacate de militari în modul prevăzut de regulamentele militare şi legislaţia în vigoare”. Mai mult, lezarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale, precum şi alte acţiuni (inacţiuni) ce lezează drepturile militarilor atrag răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. În primăvara anului curent în serviciul militar activ urmează a fi încorporaţi 3065 de tineri. Conform hotărârii Guvernului, cei mai mulţi recruţi sunt destinaţi unităţilor Armatei Naţionale – 1315 persoane. În subdiviziunile Trupelor de carabinieri vor fi încorporaţi 825, iar în cele ale Serviciului de grăniceri – 850. În primăvara anului 2005 în serviciul militar activ în Forţele Armate au fost recrutaţi 3370 de tineri.