Săptămâna aceasta, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat un document prin care a introdus în circuitul internațional noțiunea de „zonă de ocupație rusească” pentru regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Acest fapt a împărțit clasa politică de la Chișinău în cel puțin două tabere distincte, cu poziții diametral opuse. O tabără aprobă această abordare, considerând că astfel a fost consfințită o realitate de care trebuie ținut cont în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Altă tabără o contestă și atenționează asupra unor posibile riscuri și pericole pe care le poate genera această nouă abordare, în special în contextul războiului ruso-ucrainean de la hotarele țării. Care sunt oportunitățile, dar și riscurile pe care le poate genera noua abordare au discutat participanții la dezbaterea publică organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a făcut o prezentare a structurilor internaționale, precizând că organizațiile au fost constituite după Cel De-al Doilea Război Mondial, cea mai importantă fiind Organizația Națiunilor Unite, creată în 1945 pentru a menține și a consolida pacea și securitatea internațională, precum și pentru a dezvolta cooperarea între state. Una din subdiviziunile ONU este Curtea Internațională de Justiție, care pe 16 martie a examinat cererea Ucrainei și a adoptat o decizie privind luarea unor măsuri provizorii de oprire a războiului în Ucraina. O altă organizației internațională în această ierarhie este Consiliul Europei, care a fost fondat pentru a susține drepturile omului, democrația și statutul de drept. Această organizație nu poate face legi, dar structura ei sugerează importanța ei.
„Consiliul de miniștri al Consiliului Europei este organul de conducere, fiind format din miniștrii de externe ai satelor membre, iar activitatea principală a acestui comitet include pregătirea și încheierea convențiilor și acordurilor, care ulterior sunt adoptate de către statele membre. Totodată, Adunarea Parlamentară reprezintă un organ consultativ format din reprezentanții parlamentelor țărilor membre CoE, care adoptă rezoluții și recomandări în baza rapoartelor pe care le întocmesc deputații. Una dintre cele mai importante instituții este Curtea Europeană a Drepturilor Omului care apără drepturile omului prin Convenția pentru Drepturilor Omului. O altă instituție importantă este OSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Ea are menirea să soluționeze problemele de securitate în spațiul european, iar Uniunea Europeană reprezintă o uniune economică și politică”, explică Igor Boțan.
Cât despre noțiunea „zonă de ocupație”, expertul a precizat că aceasta a fost legiferată după Cel De-al Doilea Război Mondial pentru a apăra civilii care ajung să fie în aceste zone de ocupație. Noțiunea a fost consacrată prin Convenția de la Geneva din 1949 și are prevederi foarte clare privind apărarea drepturilor persoanelor care ajung în aceste zone de ocupație. „Pentru că se întâmplă războaie și teritoriile intră sub controlul părților beligerante, iar drepturile civililor care ajung în aceste zone trebuie apărate, pentru că altminteri este dezmăț. Trebuie să înțelegem că „zona de ocupație” înseamnă controlul efectiv al unei puteri care a ocupat un teritoriu și care este responsabilă de drepturile civililor din acest teritoriu – drepturile individuale, economice, sociale etc.”, a punctat Igor Boțan.
Directorul Asociației „Inițiativa pentru Pace”, ex-vicepremierul pentru reintegrare Alexandru Flenchea, a menționat că APCE a adoptat rezoluția care consacră noțiunea „zonă de ocupație” pentru regiunea transnistreană în condițiile războiului de pe continentul european care continuă a patra săptămână. „Rezoluția propriu-zisă exclude Federația Rusă din componența organizației Consiliului Europei. Rusia, la rândul său, nu s-a lăsat bătută și a depus practic concomitent o cerere de părăsire a organizației. În general nu pot să nu spun că sunt ușor surprins de agitația generală legată de adoptarea aceste rezoluții, în particular amendamentul privind recunoaștere regiunii transnistrene ca zonă de ocupație a Federației Ruse”, afirmă fostul vicepremier.
Potrivit lui, statutul documentului este clar. „Este o declarație politică, un puternic mesaj politic, dar fără efecte juridice. De asta, de la faptul că numim sau comunitatea europeană o numește „zonă de ocupație” sau „prezență militară străină ilegală pe teritoriul Republicii Moldova, situația nu se schimbă”. Noi știm care este situația pe teren – noi avem trupe străine pe teritoriul nostru, trupe care nu au vreun statut juridic. Federației Ruse, cărei îi aparțin aceste trupe și acele muniții, i s-a solicitat retragerea în mod expres și în repetate rânduri și nu doar de către țara noastră, dar și de către comunitatea internațională, dar aceasta nu a avut nici un efect. Nu-l va avea, din păcate nici acum”, opinează Alexandru Flenchea.
Ex-vicepremierul pentru reintegrare consideră, oricum, această clauză ar putea avea o contribuție în plan juridic, dacă într-un moment dat s-ar ajunge ca acest subiect să fie examinat de către un tribunal internațional. Și atunci, potrivit lui, între multe alte argumente și multe alte constatări ale stării de fapt pe teritoriul Republicii Moldova, mai exact în zona transnistreană, se va face referire și la această Rezoluție a APCE, care a recunoscut regiunea ca zonă de ocupație. „Problema este că, în special acum când Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei, dar chiar și fiind, știm că, după exemplul deciziilor CEDO, rușii le tratau destul de lejer și selectiv. De mai mulți ani, maximum ce făceau e că plăteau despăgubiri, dar nu eliminau cauzele și condițiile încălcării constatate a drepturilor omului, inclusiv în regiunea transnistreană și în raport cu propriii cetățeni. Deci, impactul practic, din păcate va fi zero”, a mai spus Alexandru Flenchea.
Analistul politic, Cornel Ciurea, spune că în pofida faptului că impactul Rezoluției va fi minim, totuși este vorba despre o acțiune importantă a Consiliului Europei realizată în contextul războiului din Ucraina. Potrivit lui, în ceea ce ține de noțiunile folosite, deseori se utilizează formula „prezența ilegală a trupelor străine” și nu „rusești”, pentru a evita eventuale confruntări diplomatice cu Federația Rusă. „De cele mai multe ori o fac partidele de stânga, dar o fac și partidele de dreapta. Această înlocuire terminologică nu este deloc inofensivă. Ea are semnificații politice și, de cele mai multe ori, Republica Moldova a fost fidelă abordării pe care doamna președinte Maia Sandu o folosea chiar în primul ei dialog cu presa străină, presa ucraineană, spunând despre o abordare mai blândă a conflictului transnistrean, mai „soft”, spre deosebire de Ucraina. Aici o distincție tranșantă”, a menționat Cornel Ciurea.
Potrivit lui, distincția fundamentală este faptul că Chișinăul a acceptat partea transnistreană ca parte la dialog. „Și Ucraina nu a fost niciodată de acord cu abordarea Chișinăului, pentru că acceptarea regiunii transnistrene în calitate de parte egală la negocieri înseamnă legalizarea separatiștilor. Ucraina întotdeauna ne-a critica și chiar și în ultimele zile înainte de război am văzut foarte multe aprecieri negative ale Ucrainei referitor la felul în care Chișinăul abordează acest subiect”, a notat analistul politic. Cornel Ciurea a declarat că o altă noțiune utilizată pentru regiunea transnistreană este „controlul de facto” al unui teritoriu. Or, de iure, controlul îl deține Republica Moldova, iar de facto, toată lumea înțelegea că Federația Rusia deține controlul politic”.
„Sigur că termenul de „ocupație străină” este cumva o inovație în acest sens. Cumva anticipată de Curtea Constituțională prin hotărârea din 2017. Dar bine, folosirea acestui termen de către Curte a fost cumva bizară, pentru că ea nu a fost asumată niciodată de clasă politică la nivel oficial. Deci, Curtea Constituțională a mers prin această hotărâre împotriva felului în care Chișinăul oficial a văzut mereu acest conflict și nu a folosit noțiunea de „ocupație”, a mai spus analistul.
Dezbaterea publică la tema „APCE a recunoscut Transnistria drept zonă de ocupație rusească. Ce oportunități sau riscuri noi deschide aceasta pentru reintegrarea Republicii Moldova?”, organizată de IPN, a fost ediția a 230-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
