Plafonul mijloacelor financiare virate în contul concurenților electorali trebuie micșorat, iar responsabilitatea pentru mijloacele virate trebuie să aparțină exclusiv concurentului electoral. Totodată, în legislație trebuie menționate prevederi mai clare în ceea ce ține de prezentarea rapoartelor financiare, pentru a asigura un control mai eficient. Părerile au fost expuse în cadrul dezbaterilor cu privire la proiectul de modificare a sistemului electoral, organizate la Parlament. Opinii contradictorii a stârnit prevederea cu privire la finanțarea campaniei electorale de către cetățenii plecați peste hotare, transmite IPN.
Deputatul democrat Sergiu Sârbu a declarat că în proiect sunt propuse sancțiuni proporționale, care urmează a fi aplicate gradual – pornind de la avertizare, continuând cu sancțiuni financiare, până la anularea înregistrării sau refuzul înregistrării candidatului în alegeri. „Există și o propunere de a diminua plafonul donațiilor persoanelor fizice și juridice atât pentru finanțarea concurenților electorali, cât și pentru finanțarea partidelor politice”, a notat deputatul.
Analistul politic Roman Mihăeş a menționat că este de acord cu aplicarea sancțiunilor sub formă de avertizare și amendă, însă în ceea ce ține de anularea înregistrării, în legislație trebuie prevăzute circumstanțe concrete pentru care poate fi anulată înregistrarea, astfel încât să nu existe posibilitate de interpretări excesive din partea organelor care urmează să decidă acest lucru.
Președintele Institutului de Creație Legislativă „Lex Scripta”, Mihai Corj, a spus că, dacă într-adevăr se dorește lupta împotriva corupției, este nevoie de deminuarea plafoanelor de finanțare a partidelor politice atât din partea persoanelor fizice, cât și din partea persoanelor juridice. „Am propus ca persoana fizică anual să poată face o donație de patru salarii medii lunare pe economie. Astăzi salariul mediu pe economie este de 5 300 de lei pentru 2017. În cazul persoanelor juridice donați să nu depășească 40 de salarii”, a mai spus Mihai Corj.
Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Veaceslav Agrigoroae, a declarat că în ceea ce ține de responsabilitatea financiară în procesul de colectare a semnăturilor, nu este clar ce se întâmplă cu sursele financiare după ce grupul de inițiativă își încetează activitatea și care este legătura dintre grup și concurentul electoral. În opinia sa, în acest sens în Codul Electoral trebuie să se regăsească un articol care ar reglementa foarte clar aceste aspecte, iar o propunere ar fi ca responsabilitatea gestionării contului financiar să-i revină concurentului electoral susținut de grupul de inițiativă.
Pavel Postica, director de programe la Promo-LEX, pledează pentru micșorarea plafonului donațiilor, pentru diminuarea acestuia de două ori cel puțin. De asemenea, expertul susține colectarea semnăturilor și în cazul partidelor politice, doar că acestea să nu fie obligate să înregistreze grupuri de inițiativă. În opinia sa, înregistrarea grupurilor de inițiativă ar urma să fie obligatorie doar pentru candidații independenți. Expertul a mai spus că cetățenilor de peste hotare trebuie să li se permită să contribuie financiar la campania electorală, chiar dacă cu un cuantum mai mic.
Analistul Victor Gurău consideră la fel că limita donațiilor trebuie diminuată. În viziunea sa, trebuie să existe responsabilitate penală pentru persoanele care declară zero în rapoartele de la FISC, dar au făcut donații în campania electorală. „Ceea ce propune domnul Postica este tocmai un pas spre monetizare și comercializare, pentru că la toate colțurile se vorbește despre faptul că cetățenii au fost alungați din țară pentru a câștiga o bucată de pâine și acum ei au devenit atât de prosperi încât vor să susțină procesul politic din Republica Moldova. Ceva nu se leagă”, a afirmat Victor Gurău.
Președintele Partidului Verde Ecologist din Moldova, Anatolie Prohnițchi, a declarat că trebuie să existe o mai mare responsabilitate financiară. O ideea ar fi ca Republica Moldova să preia practica Țărilor Baltice, unde nu este admisă publicitatea pe afișe, la radio și TV, pentru că este suficient ca concurenții electorali să-și promoveze ideile în teritoriu și de aici decade necesitatea de a cheltui bani.
Președinta Partidului Național Liberal, Vitalia Pavlicenco, a declarat că în ceea ce ține de colectarea semnăturilor, acest lucru trebuie să fie obligatoriu doar pentru candidații independenți. În opinia sa, aceștia nu pot fi egalați cu partidele care au activitate permanentă, organizează manifestații, fac rapoarte etc.
Reprezentanții mai multor organizații ale societății civile, care au criticat în cadrul unor acțiuni de protest tentativa de schimbare a sistemului electoral, au anunțat că refuză să participe la dezbaterile publice organizate de Parlament privind introducerea votului mixt sau uninominal. Într-o declarație a ONG-urilor se spune că, odată ce nu sunt respectate recomandările Comisiei de la Veneția, orice discuții pe marginea inițiativei de schimbare a sistemului electoral sunt lipsite de logică. De asemenea, și partidele de opoziție Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, au anunțat că nu vor participa la dezbateri.
Comisia de la Veneția, în cadrul ședinței plenare din 16 iunie, a adoptat „opinii critice” privind proiectul de modificare a sistemului electoral din Republica Moldova. Urmare a consultărilor cu toate părțile interesate, s-a constatat în special că reforma propusă nu poate fi considerată ca fiind rezultatul unui consens larg. Există „îngrijorări semnificative” în legătură cu reforma propusă, inclusiv riscul ca deputații aleși în circumscripții nominale să fie expuși intereselor de afaceri. Experții consideră că atribuția Comisiei Electorale Centrale de a stabili circumscripții uninominale e formulată vag, fapt care presupune un risc de influență politică.
