Opinia Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) privitor la

                                               Priorităţile Şedinţei Cabinetului de Miniştri din 23.05.2012.

1. Subiectul cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (CCCEC)

Credem că sunt relevante cîteva întrebări pentru Ministerul Justiţiei şi directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC):

-          Luînd în consideraţie discutarea pe larg pe parcursul anului 2011 a proiectului de strategie de reformare a CCCEC, elaborat cu susţinerea Uniunii Europene şi UNDP, intenţionează autorităţile menţionate să adopte un set de măsuri comprehensiv (Strategie sau Plan de dezvoltare instituţională) de consolidare instituţională a CCCEC?

-          În procesul de reformare cel puţin se va menţine volumul de finanţare a instituţiei care se află în procesul de reformare aşa cum se prevede de practicile europene instituţionale?

În opinia noastră, proiectul de lege trebuie susţinut de Cabinetul de Miniştri. Totodată, acesta necesită următoarele modificări importante:

A) Pentru depolitizarea şi asigurarea stabilităţii în funcţie a Directorului şi conducerii:

1)      modificarea art. 8 cu indicele 1 alin. 1 (numirea şi eliberarea) aşa încît Directorul instituţiei să fie numit cu majoritatea deputaţilor aleşi în baza propunerii unei comisii create în baza comisiei juridice, numiri şi imunităţi cu participarea în calitate de membri cu drepturi depline ai reprezentanţilor grupurilor profesionale şi ai reprezentaţilor societăţii civile specializate. (Se asigură depolitizarea procesului de selectare a candidaţilor).

2)      modificarea art. 8 alin. 8 aşa încît revocarea Directorului se va adopta cu 2/3 din numărul deputaţilor aleşi. (Se asigură imposibilitatea revanşării politicului asupra activităţii Directorului instituţiei).

3)      modificarea art. 8 alin. 8 prin excluderea temeiului “de încălcarea jurămîntului” pentru revocarea din funcţie a Directorului. Acest temei este prea general formulat şi lipseşte organul de constatare nepolitizat a îndeplinirii cerinţei date.

4)      modificarea art. 8 cu indicele 1 alin. 1 (numirea şi eliberarea) mărind termenului mandatului Directorului pînă la „7 ani”.

5)      modificarea prin completarea art. 8 alin 6 prin completarea punct f) cu ”fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv.”

6)      modificarea art. 8 alin.9 prin înlocuirea „numiţi în funcţie de către Parlament” prin „aprobaţi şi revocaţi de Colegiul Centrului”, “încetarea activităţii adjuncţilor se constată de Colegiul Centrului”.

B) Pentru fortificarea independenţei instituţionale:

1) modificarea prin completarea art. 1 (Centrul Naţional Anticorupţie) cu alin (5), “se interzice şi se pedepseşte conform legislaţiei încălcarea prevederilor prezentului articol”.  Ulterior, va fi necesar de precizat responsabilitatea penală şi contravenţională pentru imixtiunea în activitatea instituţiei.

2) completarea modificărilor cu un articol prin care “conducerea şi angajaţii instituţiei sunt obligaţi se denunţe orice caz de ingerinţă şi implicare inadecvată în activitatea acestora, cazurile denunţate vor fi supuse documentării în vederea constatării de posibilitate a răspunderii în conformitate cu legislaţie.”

3) modificarea prin introducerea unui articol prin care „Centrul va prezenta Parlamentului şi Guvernului anual un raport de activitate cu referire la performanţele înregistrate. Raportul va include  informaţii cu referire la numărul de cazuri înregistrate, preluate spre examinare şi cazurile examinate şi transmise spre urmărire, informaţii despre activităţile de prevenire, natura şi propunerile privitor la identificarea şi eliminarea riscurilor pe domenii şi impactul realizat.”

4) modificarea art. 42 prin completarea cu următoarele prevederi: 1)„Centrul elaborează propriul buget avizat de comisia de specialitate şi este aprobat de Parlament”, 2) “Nu se admite modificarea bugetului prin micşorare pe parcursul anului de executare a acestuia.”

2. Subiectul cu privire la aprobarea legii cu privire la egalitatea de şanse

În opinia noastră, proiectul de lege trebuie susţinut de Cabinetul de Miniştri. Totodată acesta necesită următoarele modificări:

1. Lărgirea scopului de aplicare a legii pentru toate domeniile şi categorii de nediscriminare, în vederea realizării prevederilor constituţionale, precum specificat în proiectul de lege din 4 mai 2012;
2. Nu este acceptabilă denumirea actuală a legii şi anume „egalitatea de şanse”, deoarece prevenirea şi combaterea discriminării presupune nu doar asigurarea de şanse egale. Dacă modificarea denumirii precedente, şi anume „prevenirea şi combaterea discriminării”, este crucială pentru clasa politică, propunem redenumirea proiectului de lege în „Legea cu privire la asigurarea egalităţii”. Denumirea respectivă reflectă mai adecvat scopul şi conţinutul legii;
3. Art. 1 alin. (1) - includerea criteriilor „stare a sănătăţii, orientare sexuală, avere şi origine socială”, care au fost excluse fără o justificare juridică. Criteriile „avere şi origine socială” sunt prevăzute expres în art. 14 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) şi criteriile „stare a sănătăţii şi orientare sexuală” au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) ca fiind incluse în art. 14. CEDO şi jurisprudenţa CtEDO se aplică direct în sistemul de drept al Republicii Moldova şi sunt obligatorii pentru aplicare, orice excludere fiind contrară CEDO. În cazul în care nu se acceptă includerea în mod expres a criteriilor menţionate, solicităm insistent excluderea cuvântului „similar” de la finele alin. (1), înţelegînd cel puţin că toate celelalte criterii sunt incluse şi sunt protejate în baza interpretărilor organelor judiciare sau administrative relevante.
4. Art. 1 alin. (2) – în cazul în care criteriul „orientare sexuală” nu este prevăzut în mod expres de lege, excluderea lit. a) şi b), care nu mai au nici o argumentare politică pentru a fi menţinute.
5. Art. 11 – Componenţa Consiliului pentru prevenirea si combaterea discriminării va fi constituită din cel puţin 50% ai reprezentanţilor grupurilor profesionale, inclusiv societatea civilă specializată, şi Consiliul va determina propriul buget care va fi inclus în bugetul de stat.  Este necesară precizarea garanţiilor membrilor Consiliului.