 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Recent, europarlamentara Monica Macovei a lansat ideea că regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană (UE) ar putea fi suspendat pentru moldoveni dacă reformele asumate nu vor mai fi îndeplinite. Parlamentarul european a precizat că anularea regimului de vize poate avea loc indiferent de orientarea geopolitică a guvernării de la Chişinău. Totodată, oficialul european este convins că acest lucru se poate întâmpla, cel mai degrabă, dacă la guvernare ajung forţele pro-ruse, capabile să abandoneze reformele cerute de UE.
Este cert faptul că regimul liberalizat de vize este condiţionat de un set de cerinţe care, în mare măsură, depind de calitatea controlului asupra migraţiei şi a frontierelor ţării, dar la fel şi de garantarea drepturilor omului. Fără aceste elemente înţelegerea cu UE va fi „ruptă”, iar Moldova ar putea reveni la regimul facilitat de vize, care prevede reintroducerea vizelor Schengen. Totuşi, care sunt circumstanţele concrete ce pot duce la pierderea regimului liberalizat de vize cu UE şi care sunt factorii determinanţi?
Regimul fără vize poate fi suspendat
În decembrie 2013, UE a introdus un mecanism de suspendare, care permite reintroducerea, temporară, a vizelor cu ţările terţe care beneficiază de regim liberalizat. Acest lucru poate fi determinat de una din următoarele situaţii: sporirea spontană şi considerabilă a numărului de emigranţi ilegali, a solicitanţilor de azil cu motive nejustificate, sau a numărului de refuzuri de a readmite emigranţii ilegali străini. Deocamdată niciuna din aceste situaţii nu a fost înregistrată în cazul Moldovei, dar odată apărută, aceasta va permite UE să iniţieze procesul de sistare a regimului liberalizat de vize pentru moldoveni. Adiţional, reintroducerea vizelor poate avea loc prin invocarea principiului reciprocităţii. Astfel, UE poate să ceară din nou vize Schengen de la moldoveni, dacă Moldova decide să restricţioneze circulaţia fără vize pentru cetăţenii europeni, precum a făcut-o guvernarea comunistă în raport cu cetăţenii români în aprilie 2009.
Drepturile omului la fel contează
Orice regres în domeniul drepturilor omului va constitui un semnal negativ pentru UE. Implementarea Legii privind egalitatea şanselor, intrată în vigoare în ianuarie 2013, contestată la greu de către forţele pro-ruse, conduse de Renato Usatîi şi Igor Dodon, dar solicitată de UE, garantează condiţii legale minime împotriva actelor de discriminare. Contextul neprietenos în care a fost adoptată legea, generat de opoziţia anumitor clerici şi grupuri de enoriaşi, dar şi a forţelor pro-ruse, face ca UE să urmărească atent subiectul. Or, discriminarea cetăţenilor pe principii de naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, inclusiv orientare sexuală etc., contravine principiilor promovate în interiorul UE, dar şi în politica europeană externă. Totodată, neaplicarea legislaţiei anti-discriminare constituie o sursă de riscuri. Astfel, discriminarea cetăţenilor moldoveni pe diverse criterii ar putea produce azilanţi, în rândul moldovenilor, care vor căuta protecţie în ţările UE. Aceste aspecte sunt principiale pentru UE, iar neglijarea lor poate provoca eventuala suspendare a regimului liberalizat de vize.
În loc de concluzie
Evident, Monica Macovei simplifică lucrurile şi leagă o eventuală suspendare a regimului fără vize cu UE de neîndeplinirea reformelor asumate de către Moldova. Această afirmaţie este adevărată, dar necesită o concretizare.
Astfel, reintroducerea vizelor depinde nemijlocit de modul cum autorităţile moldoveneşti gestionează migraţia şi respectiv frontierele externe. Or, nerespectarea angajamentelor ce ţin de emigranţii ilegali şi solicitanţii de azil din Moldova sau neadmiterea emigranţilor ilegali străini poate determina UE să aplice „mecanismul de suspendare”. Acest pas poate fi făcut dacă o ţară europeană demonstrează că se confruntă cu probleme grave legate de abaterile comise de Moldova. De asemenea, UE poate reveni la vize ca răspuns la decizia forţelor politice de la Chişinău de a solicita vize de la cetăţenii europeni. O motivaţie adiţională a UE ar fi de natură politică şi ar ţine de respectarea drepturilor omului şi aplicarea politicilor antidiscriminare de către autorităţile moldoveneşti.
Moldova este deocamdată unica ţară din Parteneriatul Estic, semnatară a Acordului de Asociere cu UE, care beneficiază de regimul fără vize cu UE. Deşi Ucraina şi Georgia aşteaptă acelaşi lucru, UE le promite avansarea procesului pe parcursul lui 2016, fără a specifica însă ziua concretă. Cu toate acestea, viitorul regimului fără vize cu UE, oferit Moldovei, este incert, având în vedere declaraţiile inamicale ale forţelor pro-ruse de la Chişinău, a căror popularitate este în creştere.
În orice caz UE va ţine cont de acţiunile autorităţilor moldoveneşti şi mai puţin de declaraţiile politice. Astfel, gestionarea problematică a migraţiei şi a frontierelor, la fel ca şi regresele în domeniul drepturilor omului, vor constitui argumentele folosite de UE pentru a justifica o eventuală suspendare a regimului fără vize. Impactul politic a acestei decizii va fi devastator pentru mişcarea pro-europeană din ţară. Mai mul ca atât, aceasta va avea implicaţii economice şi sociale considerabile, amplificând goana moldovenilor după paşapoartele româneşti şi bulgăreşti.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
